Declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan despre necesitatea creșterii vârstei de pensionare au stârnit valuri de reacții în rândul populației. Într-o țară unde mulți români mor la câțiva ani după pensionare, iar speranța de viață a scăzut în ultimul deceniu, o astfel de măsură este percepută de mulți ca fiind nedreaptă și cinică.

„Trebuie să creştem vârsta de pensionare, în aşa fel încât, în intervalul 50 – 65 de ani, populaţia care este prinsă în economia reală să fie într-o pondere mai mare decât este astăzi”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR Info.

Pe fondul unei crize demografice și economice, premierul susține că sistemul de pensii se îndreaptă spre nesustenabilitate dacă nu sunt luate măsuri ferme și rapide. Însă realitatea din teren arată altceva: pentru milioane de români care au muncit 35–40 de ani, pensia vine târziu și se termină repede.

Speranța de viață în scădere. Pensiile rămân o promisiune deșartă pentru mulți

În ultimii 10 ani, speranța de viață în România a scăzut cu aproape doi ani, potrivit datelor Eurostat. În prezent, un bărbat din România trăiește în medie până la aproximativ 71 de ani, iar o femeie până la 77. Dacă vârsta de pensionare va fi dusă la 65 sau chiar 67 de ani, așa cum s-a discutat la nivel european, mulți români nu vor beneficia de pensie decât 3-4-5 ani – sau chiar mai puțin. Să nu omitem că, în România speranța de viață e cu 6–8 ani mai mică decât în Europa de Vest.

„Nu putem amaneta viitorul generaţiilor care vin după noi (...). Dacă nu creştem vârsta de pensionare, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii peste cinci sau zece ani”, avertizează Bolojan.

Statisticile spun că, cei care muncesc cel mai greu, trăiesc cel mai puțin

În România, diferențele de speranță de viață între categoriile sociale sunt mari. Muncitorii din construcții, agricultură sau industrie grea au o speranță de viață semnificativ mai mică decât cea a celor din administrație sau din medii mai puțin solicitante. Pentru un bărbat care a lucrat 40 de ani într-un combinat sau pe șantier, creșterea vârstei de pensionare nu este o măsură de sustenabilitate, ci o condamnare la a muri muncind.

Cine va suporta costul real al reformei?

Premierul spune că reforma trebuie să se aplice tuturor categoriilor, inclusiv celor cu pensii speciale. Un obiectiv corect și așteptat de populație, însă credibilitatea acestei promisiuni este scăzută, în condițiile în care de ani de zile pensiile speciale sunt apărate de sistemul politic și juridic.

„Dacă nu creştem vârsta de pensionare, inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o fundătură fiscală”, a declarat Bolojan.

Reformele anunțate par să meargă într-o singură direcție: populația activă trebuie să muncească mai mult și să primească mai târziu. Dar când vine vorba despre cei privilegiați ai sistemului, lucrurile par să se miște mult mai greu.

Un adevăr incomod, dar incomplet

Premierul nu greșește când avertizează asupra dezechilibrelor sistemului de pensii. Adevărat, dar nu poți aplica aceleași reguli în mod egal într-un sistem profund inegal!