Nu este cazul lui Iani Gârbaciu, fiindcă la el lucrurile stau invers. Spun asta pentru că, în încercarea disperată de a câștiga capital politic și de a acoperi propria incompetență, subprefectul de Gorj a lansat recent acuzații halucinante despre presupuse „duble măsuri” aplicate de autorități în două cazuri de abandon de deșeuri. Comparațiile lui sunt nu doar tendențioase, ci și profund lipsite de logică și cultură administrativă – manual de „așa nu”.

Pe 25 iulie, societatea Edilitara – aflată în subordinea Primăriei Municipiului Târgu Jiu – a intervenit voluntar pentru remedierea unei avarii majore la conducta principală de apă a orașului. Pe scurt: firma care înlocuia rețelele de gaze a spart din greșeală, la excavare, conducta de apă. Evident, orașul rămăsese fără apă potabilă în plină caniculă, iar timpul de reacție se măsura în ore, nu în zile. În acest context, pe lângă Aparegio, chemată să remedieze avaria, a venit să dea o mână de ajutor și Edilitara. Dată fiind situația de urgență, materialul excavat a fost depozitat temporar, la periferie, pe un teren al primăriei, apoi a fost ridicat și reutilizat, fără impact asupra mediului.

Cu un minim de raționament, asta nu e „abandon de deșeuri”, domnule subprefect Gârbaciu, ci spirit civic în stare de urgență! Nu confunda trusa de prim-ajutor cu tomberonul.

În contrast, la 22 august, un cetățean a fost prins descărcând intenționat moloz din construcții, cu o camionetă, într-o zonă neamenajată. Nicio urgență, nicio justificare: doar „facem un ban” și lăsăm orașul cu grămezi de deranj. Garda de Mediu a acționat: amendă de 30.000 lei și confiscarea vehiculului. Simplu, clar, cu paragraful legii pe masă.

Puse în oglindă cele două situații, doar „inteligența” lui Gârbaciu le vede similare. Doar el nu distinge între un pompier care sparge o ușă ca să salveze o viață și un hoț care sparge o ușă ca să fure… un televizor. Una e intervenție legitimă, cealaltă e boroboață cu pretenții.

Dacă nu prindeți figurile de stil, mergem tot pe șantier: dacă mâine o echipă ISU sparge trotuarul ca să oprească o scurgere de gaze, iar eu sparg trotuarul ca să-mi trag o țeavă ilegală în beci, să înțelegeți că nu ambele acțiuni trebuie amendate. Bine?

Îl mai înștiințăm pe dom’ subprefect că nu e prima dată când Edilitara intervine dincolo de fișa postului. Chiar luna aceasta, când au izbucnit incendii de vegetație pe raza municipiului, aceeași societate a stat umăr la umăr cu ISU, pompierii și voluntarii – deși nu avea atribuții directe în gestionarea situațiilor de urgență. A trimis oameni și utilaje, fără aplauze și fără să-și tragă foloase politice. Bagă la cap, e loc destul.

În concluzie: când o entitate publică intervine voluntar și consecvent în sprijinul comunității, iar un funcționar fără experiență – aterizat mai mult pentru bifă politică – o pune la zid, trebuie spus clar: funcționarul devine parte din problemă, nu din soluție. Nu știm dacă vorbim de incompetență sau de rea-credință (probabil ambele), dar Gârbaciu ar trebui să învețe că o intervenție în context de urgență nu intră sub incidența sancțiunilor „la kilogram”. Mai grav, își ridică întreaga retorică pe ideea de „favorizați”, omițând contextul. Ba chiar, în ambele spețe, a strigat din balconul prefecturii: „Să vină Garda de Mediu!” A venit. A venit să constate ce inepții susții în primul caz, iar în al doilea ai reușit performanța clasică: un om – vinovat, nimic de zis – a rămas fără mașină și cu 300 de milioane (lei vechi) gaură. Mare ispravă!

P.S. Ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, lasă găinăriile și treci la treburi serioase:

– A fost ministra Mediului; ne așteptam să-i faci o interpelare despre ONG-iștii care au atacat, din nou, în instanță, avizul de mediu pentru finalizarea hidrocentralelor de pe Jiu.
– Puteai să-i șoptești că încă avem nevoie de avize pentru extinderea fronturilor de lucru la CEO – sapă oamenii ca în fântână până pică excavatoarele pe ei.
– Avem zone afectate de exploatări care cer, eventual, strămutări și despăgubiri.
– Mai există păduri neretrocedate; oamenii țipă și stau prin instanțe de 30 de ani.
– Analizează, te rugăm, de ce după 35 de ani încă mai sunt terenuri fără titluri de proprietate!

Aș putea continua până mâine cu lista de nefăcute din poziția pe care o ai, dar hai să o facem într-o emisiune la „Sabotorii”. Promit să fiu constructiv și fără gram de răutate! Dacă nu te-ai obișnuit cu postura de săgeată pentru niște troglodiți și nu vrei să rămâi la „pândit camionete cu moloz”, eu zic să accepți. Pleci încărcat cu o listă de probleme reale, la care așteaptă soluții toți cetățenii acestui județ.