Un inculpat judecat de Tribunalul Gorj a încercat să obțină eliminarea din dosarul penal a probelor administrate cu participarea ofițerilor Direcției Generale Anticorupție (DGA), susținând că aceștia nu aveau competența legală să efectueze cercetări în cazul său. Instanța a respins însă cererea, considerând-o tardiv formulată. Judecătorii au stabilit că legalitatea actelor de urmărire penală trebuia contestată în etapa camerei preliminare, iar această procedură era deja încheiată.

Soluția a fost pronunțată pe 29 octombrie 2026, după ce apărătorii aleși ai inculpatului au solicitat constatarea nelegalității actelor de urmărire penală realizate cu participarea lucrătorilor DGA și excluderea probelor obținute în acest mod.

Apărarea a invocat o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție

Avocații inculpatului și-au întemeiat solicitarea pe Decizia nr. 16/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată într-un recurs în interesul legii.

Prin această decizie, instanța supremă a stabilit că polițiștii judiciari din cadrul DGA pot efectua, prin delegare, acte de cercetare penală numai în cauzele care privesc infracțiunile prevăzute de legea privind prevenirea și combaterea faptelor de corupție, săvârșite de personalul Ministerului Afacerilor Interne.

Apărarea a susținut că inculpatul nu a avut calitatea de angajat al Ministerului Afacerilor Interne și, în consecință, ofițerii DGA nu aveau competența să participe la activitățile de investigare din dosarul său.

Avocații au cerut excluderea proceselor-verbale întocmite de lucrătorii DGA, a datelor informatice obținute în timpul cercetărilor, a înregistrărilor și a proceselor-verbale de redare a convorbirilor. De asemenea, au solicitat constatarea nulității declarațiilor unor martori, pe motiv că acestea ar fi fost obținute ca urmare a actelor de urmărire penală contestate.

Tribunalul: cererea trebuia formulată în camera preliminară

Judecătorii au admis că decizia Înaltei Curți stabilește o competență limitată a lucrătorilor DGA și că efectuarea unor acte de cercetare penală de către un organ necompetent poate atrage nulitatea absolută.

Cu toate acestea, Tribunalul Gorj a considerat că există o limitare legală privind momentul în care poate fi invocată o asemenea neregularitate.

Potrivit art. 281 alin. 4 lit. a din Codul de procedură penală, încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și competența după calitatea persoanei a organului de urmărire penală poate fi invocată până la încheierea procedurii de cameră preliminară, dacă neregularitatea a intervenit în cursul urmăririi penale.

În opinia instanței, inculpatul avea posibilitatea să invoce aceste aspecte încă din camera preliminară, inclusiv prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 302/2017, care a stabilit caracterul neconstituțional al reglementării ce nu includea încălcarea competenței organelor de urmărire penală printre cazurile de nulitate absolută.

Judecătorii au mai arătat că inculpatul a fost asistat de avocați aleși și că nu exista niciun impediment pentru ca aceste critici să fie formulate în etapa procesuală corespunzătoare.

Probele nu pot fi eliminate în orice moment al procesului

Un alt argument important al Tribunalului Gorj privește efectele încheierii definitive pronunțate în camera preliminară.

Instanța a explicat că această etapă reprezintă filtrul în care sunt verificate competența organelor de urmărire penală, legalitatea sesizării instanței, administrarea probelor și efectuarea actelor de cercetare penală.

După rămânerea definitivă a încheierii prin care se dispune începerea judecății, aspectele de legalitate deja tranșate nu mai pot fi redeschise în fața instanței de fond, în condițiile arătate de judecători.

Tribunalul a subliniat că excluderea probelor nu se produce automat, ci presupune constatarea prealabilă a nelegalității actului prin care acestea au fost dispuse, autorizate sau administrate.

Prin urmare, instanța a apreciat că nu poate analiza în această etapă solicitarea apărării și nici nu poate dispune eliminarea probelor invocate.

Cererea a fost respinsă, iar procesul continuă

În final, Tribunalul Gorj a respins ca tardivă cererea inculpatului privind constatarea nelegalității actelor de urmărire penală efectuate cu participarea lucrătorilor DGA și excluderea mijloacelor de probă rezultate din aceste activități.

Hotărârea din 29 octombrie 2026 poate fi atacată odată cu fondul cauzei.