Ultima oră

Va fi jaful secolului? Un document desecretizat pentru a preveni tunul dat pe programul SAFE

Un document desecretizat, cel mai probabil al unui serviciu secret, a fost dat publicității. 

Acolo se fac referiri la modul în care Guvernul vrea să folosească miliarde de euro din programul SAFE pentru o firmă din Germania, fără licitație.

Documentul este denumit: NOTĂ DE EVALUARE STRATEGICĂ privind vulnerabilitățile procedurale, juridice și strategice ale pachetului de înzestrare finanțat prin instrumentul SAFE cu propuneri de măsuri de conformare anterior semnării contractelor.

Potrivit acestui document, vorbim de proiecte SAFE-MApN, în valoare totală de 8.331,42 milioane EUR. Adică 8,3 miliarde de euro.

Iată o parte relevantă din cuprinsul documentului, ajuns la Parlament:

Constatările sintetice

Prezenta notă identifică și documentează douăsprezece vulnerabilități critice — procedurale, juridice, financiare și strategice — care, dacă nu sunt remediate înaintea semnării contractelor (30 mai 2026), expun statul român la trei categorii de risc cumulativ:

1. Risc juridic-european — contestare formală a procedurilor de către Comisia Europeană (DG GROW + DG DEFIS), suspendarea finanțării și condiționarea accesului la cele 8,33 mld. EUR avizate; declanșarea unei eventuale proceduri de infringement art. 258 TFUE; sesizare ex officio a OLAF.

2. Risc penal-administrativ — declanșarea unor proceduri DNA și ANI privind atribuirea preferențială, abuzul în serviciu și favorizarea unei companii (art. 13² și art. 132 din Legea 78/2000 coroborate cu art. 297 Cod Penal); răspundere financiară individuală conform Legii 94/1992.

3. Risc strategic-suveran — instituirea unei dependențe industriale și operaționale fără precedent în NATO, prin concentrarea a 7 din 15 contracte la un singur grup industrial extern (Rheinmetall AG), cu producție majoritară pe teritoriul Ungariei.

Pe scurt, cele opt constatări sintetice cele mai grave (ordinea = severitate · forță probatorie):

1. Concentrare contractuală anormală — 5.690 mil. EUR (68,3% din pachet) sunt direcționate către un singur grup industrial (Rheinmetall AG și filialele sale), prin 7 contracte din 15. Niciun stat NATO de talie comparabilă (Polonia, Italia, Olanda, Cehia) nu prezintă o concentrare de această magnitudine.

2. Indicii consistente de restrângere nejustificată a competiției — 9 din 15 contracte sunt atribuite prin negociere fără publicare prealabilă (NFPP). Pentru cel puțin trei programe majore (MLI, SAI, pachetul naval), Cererea de Informații (RFI) ar fi fost transmisă unui număr restrâns de operatori economici sau doar unui singur operator economic, în condițiile în care alternative tehnico- industriale mature sunt notorii pe piața europeană.

3. Aparență de predeterminare procedurală — declarații publice ale CEO Rheimetall, declarații publice ale titularului de portofoliu și investigații de presă specializată sugerează un rezultat anticipat anterior finalizării formale a procedurilor de selecție.

4. Inflație de preț nejustificată documentar — creșteri între +10,9% și +47,4% pe parcursul a trei luni (ianuarie–aprilie 2026), recunoscute parțial public de titularul de portofoliu.

5. Reducere a scopului operațional MLI — de la 298 unități (necesar CSAT) la 232 unități (78% din necesar), cu pierdere estimată de 650–775 milioane EUR în costul de finanțare al diferenței.

6. Localizare industrială cu cifre divergente, neauditată — patru valori medii diferite (40% / 50% / 60% / 60% MLI) comunicate de același titular de portofoliu în zece zile, fără defalcare pe coduri NACE/CPV per contract.

7. Schema Mangalia — amestec între obiectivul militar de capabilitate navală și obiectivul economic de restructurare industrială (datorie istorică ≈760 mil. EUR vs. valoare contract OPV 836 mil. EUR), cu joint-venture în care statul român este acționar minoritar.

8. Programul SAI — transferat ca autoritate contractantă de la MApN la MAI, deși cerința operațională originară este a MApN. MApN inițiase și pusese programul în transparență publică.

MAI și structurile de ordine publică (Jandarmerie, Poliție, SRI, SPP) au cerințe operaționale infinit mai mici pentru acest tip de armament. Transferul ridică, suplimentar, problema eligibilității SAFE pentru un program direcționat către alte structuri decât MApN.

 

Vizualizări: 612

Alte articole din Ultima oră:

Citește și: