O nouă controversă a izbucnit pe rețelele de socializare după ce organizația Declic a lansat o campanie online împotriva unui proiect de lege care ar permite finalizarea unor hidrocentrale începute în urmă cu decenii, unele aflate în proximitatea parcurilor naționale. Postarea, publicată pe Facebook, acuza Parlamentul că „legalizează distrugerea naturii” și îndemna oamenii să semneze o petiție pentru a opri lucrările.

De data aceasta, însă, reacțiile românilor nu au fost cele așteptate. În loc de sprijin pentru mesajul ecologist, comentariile au fost pline de critici la adresa Declic și a campaniilor pe care mulți le consideră manipulative și ostile oricărei forme de dezvoltare energetică.

„Semnez petiția care cere finalizarea hidrocentralelor”, a scris un utilizator, ironizând apelul organizației. În replică, reprezentanții Declic au încercat să-l contrazică, afirmând că proiectele sunt „hidrocentrale comuniste, depășite tehnic și inutile”.

Comentariile nu au întârziat să apară. „Total greșit! Când au fost începute aceste hidrocentrale nu existau parcuri naționale sau situri Natura 2000. Și cine sunteți voi să apreciați eficiența lor energetică? Habar nu aveți despre sistemul energetic național”, a răspuns Adrian Roșca, unul dintre comentatori.

Un alt român, Vasile Moșoi, a punctat și el: „Ce e depășit tehnic la o hidrocentrală dacă nici nu e montat utilajul? Se pot instala echipamente moderne oricând. Tehnica de construire a barajelor e depășită? Nu prea cred.”

Replica Declic a venit rapid, dar a fost din nou întâmpinată cu argumente solide din partea publicului. „Chiar se lucrează la retehnologizarea hidrocentralelor existente – Vidraru, Porțile de Fier, Stejaru-Bicaz. Pe ce lume trăiți?”, a întrebat același utilizator.

Discuția a devenit un exemplu clar al faptului că românii nu se mai lasă influențați de retorica alarmistă a așa-ziselor organizații de mediu, care se opun constant proiectelor energetice esențiale pentru independența țării.

În tot mai multe astfel de cazuri, oamenii reacționează argumentat, cerând soluții reale și echilibrate – protejarea mediului, dar și continuarea investițiilor în energie, vitale pentru economia României.

Reacțiile din spațiul public arată o schimbare de mentalitate: românii încep să vadă dincolo de sloganele ecologiste și refuză să mai fie parte din campanii care blochează dezvoltarea sub pretextul „protejării naturii”.