Curtea de Apel București a respins cererea lui Vladimir Tanasiev, exclus din selecția pentru Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia din cauza unei adeverințe medicale „greșite”. Dosarul merge la Înalta Curte! Susținut de PNL, Tanasiev a mai fost supraveghetor la CE Oltenia, dar fără concurs. Când a fost vorba de concurs, nu a reușit nici măcar să facă dosarul corect.

Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare depusă de Vladimir Tanasiev, fost membru provizoriu în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia (CEO), după ce candidatura sa la noua procedură de selecție a fost respinsă pentru un motiv considerat minor: adeverința medicală depusă era emisă de un medic de medicina muncii, nu de medicul de familie, așa cum cerea anunțul oficial.

Tanasiev, care anterior ocupase funcția în baza unei numiri provizorii susținute politic de PNL, s-a înscris în septembrie 2025 în procedura pentru cele patru posturi din Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia. La scurt timp, a primit adresa prin care era informat că candidatura sa nu a fost inclusă pe „lista lungă”, pe motivul neconformității dosarului.

Potrivit motivării instanței, adevărata problemă a fost lipsa adeverinței medicale din partea medicului de familie, document solicitat expres în anunțul oficial al selecției. Curtea notează explicit că „rațiunea neincluderii candidaturii reclamantului s-a bazat pe un dosar de candidatură neconform (…) respectiv nu a fost depusă adeverința medicală eliberată de medicul de familie”.

Deși Tanasiev a cerut suspendarea procedurii pentru a putea reintra în selecție, Curtea de Apel a considerat că nu este îndeplinit criteriul esențial al „cazului bine justificat”, precizând că actul administrativ atacat este motivat și se bazează pe condițiile clare ale anunțului. Instanța subliniază că „niciunul dintre motivele invocate (…) nu se circumscriu cazului bine justificat”.

Judecătorii au admis că refuzul îi poate produce lui Tanasiev un prejudiciu viitor — cum ar fi pierderea unor venituri sau beneficii profesionale — însă acest lucru „nu poate compensa lipsa îndeplinirii condiției cazului bine justificat”.

În concluzie, cererea de suspendare a fost respinsă ca neîntemeiată, cu drept de recurs în termen de cinci zile. Procesul continuă acum la Înalta Curte de Casație și Justiție.