“Siderant este faptul că Consiliul Județean Gorj (...) susține la nesfârșit acest proiect”, asta scriu într-un document oengiștii de la Declic, una dintre organizațiile așa-zis de mediu, care luptă pe toate căile să blocheze investiții românești în proiecte energetice. Trei organizații sunt deja de notorietate, Bankwatch România, Greenpeace România și Declic. Ei, dacă ăștia de la Declic sunt siderați că o instituție a statului încă mai apără interesele României și ale românilor, atunci ținem să felicităm Consiliul Județean Gorj pentru determinarea de care dă dovadă, chiar dacă niște declici, care or fi ei, au sesizat procurorii DNA.

 

CONTEXT: Să începem cu câteva date de context. Este criză energetică mondială ca urmare a războiului din Ucraina și a faptului că Uniunea Europeană nu mai vrea gaz rusesc. Toate țările își activează producătorii de energie trecuți în conservare, pentru că este important ca oamenii să nu stea în frig, chiar dacă asta înseamnă că vreo șopârlă sau niște gândaci rămân fără casă. Guvernele responsabile se gândesc și la oameni, și la mediu.

Hărțuitorii de mediu din România se gândesc numai la bani. Iar treaba pentru care sunt plătiți este să blocheze orice proiect energetic nou. România are câteva proiecte hidroenergetice începute înainte de 1989, pentru care s-au cheltuit câteva sute de milioane de euro, care pot și trebuie să fie finalizate rapid. Doar că niște hărțuitori de mediu le blochează, contestând în instanță fiecare hârtiuță, fiecare aviz emis de o instituție a statului. Judecătorii au început să înțeleagă ce hram poartă acești hărțuitori și nu le prea mai dau câștig de cauză, dar timpul trece în defavoarea României și a românilor. Mai nou, a fost activată o nouă armă, cea a plângerilor penale, pentru a intimida funcționarii statului care își fac datoria.

 

INVESTIȚIE: Acum, că v-am prezentat contextul, să vă prezentăm un caz concret. Cel al amenajării hidroenergetice a Râului Jiu. 150 de milioane de euro a investit Hidroelectrica în amenajarea hidroenergetică a Jiului, înainte ca investiția să fie blocată în instanță, la solicitarea unor organizații de mediu. Lucrările au început în perioada 2003-2004, când nu fuseseră delimitate acele arii protejate și legea nu le interzicea. 

Investiția începută în 2003 ar fi trebuit finalizată în șapte ani, ceea ce nu s-a întâmplat din lipsa fondurilor. Între timp zona a fost declarată arie protejată.

În 2017, lucrările au fost blocate prin decizia Curții de Apel Craiova. Bankwatch Romania, Neuer Weg și Energy Justice sunt organizațiile de mediu care au cerut și obținut în instanță oprirea lucrărilor.

De atunci au trecut cinci ani, în care parlamentarii au schimbat legile pentru a permite reluarea lucrărilor, cazul de pe Jiu nefiind singular. Dar, legile sunt blocate de useriști la CCR, deciziile administrative sunt atacate de organizații de mediu și funcționarii intimidați cu plângeri penale.

 

INTIMIDĂRI: Direcția Națională Anticorupție Alba Iulia a deschis anul trecut un dosar penal, sesizarea privind “presupuse fapte de corupție” săvârșite în legătură cu implementarea proiectului “Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu”. Presupuse vor și rămâne, că doar nu vă imaginați că dă Hidroelectrica șpagă vreunui funcționar de la Consiliul Județean Gorj să primească un certificat de urbanism. 

Se urmărește însă intimidarea funcționarilor. Pe 27 decembrie 2021, procurorul DNA a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu, abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, gestiune frauduloasă, fals intelectual, uz de fals, fals în declarații. Bine că nu au trecut tot Codul Penal...

Ei bine, procurorii vor să afle acum ce a stat la baza emiterii autorizației de construcție din 2012, când au fost reluate lucrările după o pauză de câțiva ani.

 

MIZA: Vă imaginați că nu interesează pe nimeni o autorizație dată acum zece ani, mai ales că toate presupusele falsuri s-au prescris. Miza este intimidarea autorităților pe toate căile posibile.

De câte ori Consiliul Județean Gorj sau Consiliul Județean Hunedoara emite un certificat de urbanism, acesta este contestat. Procurorii sunt asmuțiți acum nu pentru faptele din 2012, care și dacă ar fi ilegale, s-au prescris, ci pentru a intimida funcționarii, pentru ca aceștia să nu emită noi certificate de urbanism sau autorizații de construcție. Oricum, autorizația din 2012 a fost anulată în instanță în 2017, când au fost blocate lucrările.

 

ACUZAȚII: Să ajungem acum și la argumentele celor de la Declic, care în decembrie anul trecut au depus o plângere prealabilă la CJ Gorj, pentru a cere revocarea în tot a certifcatului de urbanism nr. 68/18.08.2021 emis pentru “amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Bumbești Jiu - Livezeni, continuare lucrări de la nivelul anului 2012”. Că de fapt asta nu pricep declicii, că nu este o construcție nouă, ci finalizarea uneia făcute în proporție de 90%. Iar ăsta e un fapt vizibil de pe lună, oricât ar încerca unii să conteste.

Ei bine, cei de la Declic susțin în plângerea prealabilă că este un proiect a cărui ilegalitate este de notorietate mondială și argumentează un link de pe un site din Florida, ca și cum un articol dă notorietate mondială unui subiect. 

Dar, cu argumente din astea subțiri, ca să nu zic infantile, reușesc să își facă treaba. Haideți să vă mai prezentăm câteva: “Așa că este siderant, complet lipsit de justificare faptul că Consiliul Județean Gorj se încăpățânează să tot emită noi certificate de urbanism favorabile pentru acest proiect, ignorând statutul de parc național al zonei. Siderant este și faptul că Consiliul Județean Gorj, care ar trebui să apere interesele localnicilor, susține la nesfârșit acest proiect care nu aduce absolut niciun avantaj localnicilor, ci doar daune masive și ireversibile. (...) În Defileul Jiului ar trebui să graviteze același turism înfloritor care gravitează în Muntenegru în jurul canionului râului Tara. Trebuie subliniat și faptul că un consiliu județean, spre deosebire de o agenție de protecție a mediului, ia decizii politice și poate respinge un proiect chiar dacă este legal, pentru simplul fapt că nu este în insteresul localnicilor pe care îi reprezintă”.

Cam astea sunt argumentele de culoare ale celor de la Declic. Ce uită să spună aceștia este că politicienii din Gorj, de toate culorile politice, au susținut reluarea lucrărilor hidro de pe Jiu. Pesediștii au promis asta când au câștigat alegerile, așa că respingerea unui proiect legal ar fi o sfidarea la adresa gorjenilor. Pe de altă parte, să spui că turismul nu este înfloritor din cauza unei hidrocentrale... asta nu o cred nici copiii mici. Și să mai spui că românii nu ar avea niciun avantaj dacă hidrocentrala ar fi finalizată... ăsta chiar este un argument imbatabil, pe care nu îl putem contesta. Că doar nu contează faptul că 300.000 de gospodării ar putea fi alimentate cu energie dacă lucrarea de pe Jiu ar fi finalizată.

 

FERMITATE: Cei de la Declic și-au concluzionat plângerea prealabilă prin faptul că “certificatul de urbanism trebuia eliberat cu menționarea expresă a incompatibilităților rezultate, precum și a imposibilității emiterii unei autorizații de construire pentru obiectivul propus”.

Răspunsul Consiliului Județean Gorj a fost unul ferm, din care cităm: “Certificatul de urbanism nr. 62/2021 este susceptibil de a fi urmat de emiterea unei autorizații de construire, în condițiile în care documentația pentru autorizarea executării lucrărilor va fi însoțită de acordul de mediu ce atestă respectarea exigențelor specifice zonelor protejate”.

REACȚIE: Hărțuitorii de mediu vorbesc în numele oamenilor, în numele meu, al tău, ca și cum i-ar fi desemnat cineva să facă asta. Poate că ar fi nevoie de o mișcare de stradă a oamenilor din Gorj și Hunedoara, ca să vadă procurorii și judecătorii că sunt și păreri diferite. 

Când fac hărțuitorii de mediu câte un protest, vedeți să sunt cinci-șase inși, cu bannere mai mari decât ei, care vorbesc în numele comunităților. Comunități care nu ar vrea exploatări de cărbune în Gorj, care ar vrea închise termocentralele din Oltenia, care nu ar vrea finalizarea lucrărilor hidroenergetice de pe Jiu și Mureș, care nu ar vrea construirea de grupuri energetice pe gaze, care nu ar vrea reactoare modulare de mici dimensiuni. 

Din afară, pare că cineva coordonează de ani buni toate aceste acțiuni care au dus în timp la pierderea independenței energetice a României. În timp ce oengeurile sunt responsabile cu hărțuirea pe cale administrativă și în instanțe, useriștii se ocupă să atace la CCR toate legile care ar permite continuarea lucrărilor, dar și să meargă cu pâra pe la tot felul de “comitete și comiții europene”.