Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, lansează un atac dur la adresa modului în care România și-a construit politica energetică în ultimele decenii, în contextul problemelor actuale din sistemul energetic. Burduja susține că țara a ajuns dependentă de importuri și de condițiile meteo, iar seceta extremă nu reprezintă, în opinia sa, cauza principală a situației actuale.

„România e în criză energetică, dar nu seceta extremă e de vină, ci deciziile proaste luate decenii la rând. Așa am ajuns dependenți de importuri și de vreme, adică de noroc. Iar norocul se termină uneori”, a transmis fostul ministru într-o postare publicată pe rețelele sociale.

Burduja afirmă că foștii miniștri și toți cei care au avut responsabilități în domeniul energiei de-a lungul anilor „datorează românilor explicații” pentru situația în care a ajuns sistemul energetic național.

Burduja: „Am salvat atât Gorjul, cât și Valea Jiului”
O parte importantă a mesajului fostului ministru este dedicată energiei produse pe bază de cărbune și viitorului termocentralelor.

Burduja susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a negociat la Bruxelles menținerea în funcțiune a grupurilor energetice pe cărbune și amânarea închiderii acestora.

„Am salvat atât Gorjul, cât și Valea Jiului, am ținut toate grupurile în viață și oamenii angajați. Am refuzat orice închidere de grup în discuțiile de la Bruxelles”, afirmă fostul ministru.

Potrivit acestuia, amânarea închiderilor ar fi fost negociată tocmai pentru situații limită precum cea prin care trece acum România.

Burduja face referire și la studiul de adecvanță al Transelectrica, inițiat în perioada mandatului său și validat, potrivit afirmațiilor sale, de experții europeni. Fostul ministru susține că rezultatele studiului demonstrează necesitatea menținerii unor capacități pe cărbune pentru siguranța sistemului.

„Grupurile pe cărbune vor fi înlocuite de capacități pe gaz”
Sebastian Burduja afirmă că energia produsă pe bază de cărbune nu va reprezenta soluția pe termen lung, însă susține că înlocuirea termocentralelor trebuie făcută numai după ce sunt disponibile capacități noi de producție.

„Da, în viitor grupurile pe cărbune vor fi înlocuite de capacități de producție pe gaz”, a precizat fostul ministru.

Problema, în opinia sa, este că noile centrale pe gaze nu au putut fi construite suficient de repede.

Burduja susține că prețurile turbinelor pe gaz au crescut cu aproape 300% în ultimii ani, pe fondul cererii foarte mari generate de dezvoltarea centrelor de date. În plus, producătorii ar avea comenzile contractate pentru perioade de până la opt ani.

Fostul ministru dă ca exemplu Germania, despre care afirmă că și-ar fi redus la jumătate planul pentru construirea unor noi centrale pe gaze din cauza acelorași probleme de piață.

Ișalnița și Craiova, proiecte fără ofertanți
În ceea ce privește proiectele de înlocuire a capacităților pe cărbune din Oltenia, Burduja afirmă că lipsa ofertanților pentru proiectele de la Ișalnița și Craiova nu trebuie interpretată simplist.

„De aceea nu a venit nicio firmă să liciteze la Ișalnița sau la Craiova”, susține fostul ministru, care pune situația atât pe seama costurilor ridicate ale echipamentelor, cât și pe problemele de proiectare.

El afirmă că situații similare au apărut și în alte state, menționând Belgia, Irlanda de Nord, Germania și Statele Unite.

Mesajul său vine într-un moment în care energia pe bază de cărbune din Oltenia continuă să fie considerată de o parte dintre reprezentanții sectorului energetic drept o componentă importantă pentru securitatea energetică a României, în special în perioadele în care producția hidro este afectată de secetă.

Burduja indică Mintia și Iernut drept soluții pe termen scurt
Fostul ministru susține că România are deja proiecte aflate într-un stadiu avansat, care ar putea contribui la reducerea presiunii asupra sistemului energetic.

„Soluția nu e nici văicăreala, nici dezinformarea, ci ce e deja în mișcare: Mintia și Iernut sunt aproape gata și de la anul trebuie să producă”, a transmis Sebastian Burduja.

În opinia sa, România trebuie să continue dezvoltarea de noi capacități de producție și să evite situația în care securitatea energetică depinde de importuri, de evoluția vremii sau de disponibilitatea unor capacități care ar fi trebuit înlocuite înainte de a fi retrase din exploatare.

Declarațiile fostului ministru readuc în centrul dezbaterii situația Complexului Energetic Oltenia și viitorul grupurilor pe lignit din Gorj, în condițiile în care compania se află în plin proces de restructurare și de reducere treptată a producției pe cărbune.