Parchetele de pe lângă judecătorii din România ar urma să fie reorganizate, printr-un proiect de lege inițiat de Ministerul Justiției. Numărul acestora va fi redus de la 175 la 41, câte unul în fiecare județ, cu sediul principal în reședința de județ și sedii secundare permanente în celelalte localități în care funcționează judecătorii.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că proiectul de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii a fost elaborat în colaborare cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ). Documentul a fost trimis în procesul de avizare.

Reorganizarea vizează parchetele din întreaga țară, cu excepția celor din municipiul București. Practic, în fiecare județ va exista o singură structură de parchet care va prelua activitatea tuturor parchetelor de pe lângă judecătorii din județul respectiv.

Ce se schimbă în Gorj
În Gorj, reorganizarea ar însemna reunirea parchetelor de pe lângă judecătoriile din județ într-o singură structură, cu sediul principal la Târgu Jiu și sedii secundare permanente în celelalte localități în care funcționează judecătorii.

Astfel, activitatea parchetelor locale ar urma să fie coordonată unitar, iar procurorii ar putea fi repartizați în funcție de volumul de dosare și de necesitățile fiecărei unități.

Proiectul nu presupune dispariția sediilor secundare. Acestea vor funcționa în continuare, iar procurorii vor fi numiți fie la sediul principal, fie la un anumit sediu secundar, pentru a avea stabilitate în ceea ce privește localitatea în care își desfășoară activitatea.

De ce vrea Ministerul Justiției să comaseze parchetele
Potrivit ministrului Radu Marinescu, actuala organizare generează probleme importante de personal și de distribuire a dosarelor.

Din cele 175 de parchete de pe lângă judecătorii din țară, 108 au cel mult cinci posturi de procuror. Mai mult, în perioada 2018-2026, 12 parchete au funcționat fără niciun procuror.

Există și diferențe foarte mari în ceea ce privește volumul de activitate. Ministrul dă exemplul parchetelor de pe lângă Judecătoria Orșova și Judecătoria Iași, unde diferențele de încărcare cu dosare au ajuns până la de nouă ori în anul 2025.

Prin comasare, dosarele tuturor judecătoriilor dintr-un județ vor forma volumul total de activitate al parchetului județean. Conducerea va putea distribui mai echilibrat cauzele și personalul.

Un alt obiectiv este atragerea procurorilor tineri, care, potrivit ministrului, sunt mai reticenți să ocupe posturi în parchete mici, aflate departe de reședințele de județ.

Mai puține funcții de conducere și economii la buget
Proiectul prevede desființarea a 134 de posturi de prim-procuror și a 134 de posturi de grefier-șef.

Economia estimată de Ministerul Justiției este de 6.154.888 de lei pe lună, respectiv 73.858.656 de lei anual.

Ministrul susține că reorganizarea va reduce și cheltuielile cu delegările procurorilor la unitățile care nu au suficient personal, inclusiv costurile cu diurna și deplasările.

Procurorii s-ar putea specializa, iar dosarele complexe ar putea fi preluate mai ușor
Un alt argument invocat pentru reorganizare este creșterea calității urmăririi penale.

În cadrul unor structuri mai mari, procurorii ar putea să se specializeze pe anumite domenii, ceea ce ar contribui la reducerea întârzierilor și la o practică mai unitară.

De asemenea, printr-o dispoziție motivată a prim-procurorului, procurorii de la sediul principal ar putea efectua sau supraveghea urmărirea penală în dosarele aflate la sediile secundare, atunci când acestea necesită mai multe resurse sau experiență.

Ministerul Justiției susține că reorganizarea va permite o gestionare mai eficientă a resurselor umane, o distribuire echilibrată a dosarelor și degrevarea parchetelor de pe lângă tribunale, care în prezent trebuie să preia și o parte din activitatea unităților locale deficitare.

Proiectul de lege se află, în prezent, în etapa de avizare.