Conform dezvaluirilor făcute de jurnalistul Silviu Mănăstire, inspectorii Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF) investighează cea mai complexă schemă de deturnare a banilor europeni destinați ariilor protejate și pădurilor din România. Între anii 2020 și 2024, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a direcționat circa 20 de milioane de euro către un grup de firme controlate de familiile Voinea–Burdușel.

Licitații „cu dedicație” și consultanță de milioane

Metoda descoperită este una clasică. O companie de consultanță, angajată fără licitație, redacta cererile de finanțare și caietele de sarcini pentru proiecte europene. Ulterior, aceleași documentații erau „burdușite” cu criterii restrictive, care permiteau calificarea doar a unor firme dintr-un grup controlat de Emilian Burdușel, fost consilier în Ministerul Mediului, în timpul guvernării Cioloș și partener al Flaviei Voinea, manager al postului public Radio România București FM.

Cazul Parcului Național Domogled – Valea Cernei

Un exemplu elocvent este Parcul Național Domogled – Valea Cernei. Aici, directorul Ioan Gașpar a atribuit direct un contract pentru elaborarea documentației de finanțare către o firmă obscură din Cluj-Napoca, M&S Ecoproiect, pentru 130.000 lei. Documentul a generat accesarea unor fonduri europene de câteva milioane de euro.Ulterior, administrația parcului a atribuit, tot fără licitație, alte cinci contracte către același grup de firme:

7,4 milioane lei către Alpha Logic SRL,

6,8 milioane lei către Omnia Development SRL, deținută de Flavia Voinea,

3,7 milioane lei către Pro Biodiversitate SRL.

În plus, alte două contracte, în valoare totală de 14 milioane lei, au revenit acelorași companii. Doar de la Domogled – Valea Cernei, gruparea ar fi obținut peste 32 de milioane de lei (aproximativ 6 milioane de euro).

Rețeaua de experți naște contracte fără concurență

Potrivit investigațiilor, schema a funcționat prin crearea unei „rețele de experți” afiliați firmelor controlate de Burdușel, fapt care a blocat accesul altor companii la licitații. Orice tentativă externă era respinsă prin criterii restrictive de eligibilitate, precum experiența anterioară în proiecte similare sau prezentarea unor "experți" în habitat și biodiversitate.

Alte parcuri și direcții silvice, același mecanism

Modelul aplicat la Domogled – Valea Cernei s-ar fi repetat și în alte zone: Parcul Național Munții Măcinului, Parcul Național Munții Apuseni, Parcul Național Retezat, Lunca Mureșului și Direcția Silvică Vrancea. În total, peste 35 de contracte fără licitații transparente au generat sume estimate la 20 de milioane de euro, bani proveniți din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene.

Ancheta DLAF este în desfășurare, iar inspectorii încearcă să stabilească exact traseul banilor și responsabilitățile fiecărei persoane implicate. Cazul scoate la iveală vulnerabilități majore în gestionarea fondurilor europene și ridică semne de întrebare asupra modului în care Romsilva și administrațiile parcurilor naturale au atribuit contracte fără concurență reală. 

Practica se regăsește și prin unele caiete de sarcini care vizează Tranziția Justă.  Denumiri de genul: "Experți în comunicare si leadership motivațional". Dacă în leadership motivațional se poate transforma orice bun vorbitor și cunoscător al fenomenului,  "expertul în comunicare pe fonduri europene" este o titulatură care se acordă...de către cine, cum și în ce condiții?! Este limpede că sunt tot niște "creaturi sistemice", care ne arată că, "toate drumurile duc....doar la Roma."