Deși tranziția energetică este prezentată ca o prioritate strategică la nivel european, realitatea din teren arată că România nu își poate permite, cel puțin pe termen mediu, să renunțe la producția de energie pe bază de cărbune. În lipsa unor alternative funcționale și stabile, Complexul Energetic Oltenia (CEO) rămâne un pilon esențial al securității energetice naționale.

Fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Andrei Maioreanu, subliniază acest lucru într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, în care reamintește rolul strategic al cărbunelui în mixul energetic al României.

„Am acordat o atenție deosebită producției de energie pe bază de cărbune în Strategia energetică a României 2020–2030 cu perspectiva anului 2050, dar și în Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2020–2030. Cărbunele este o resursă energetică primară de bază în componența mixului energetic din România. Este un combustibil strategic pentru securitatea energetică națională și regională. În perioadele meteo extreme, cărbunele stă la baza rezilienței alimentării cu energie și a bunei funcționări a Sistemului Energetic Național. România are nevoie de Complexul Energetic Oltenia!”, a transmis Andrei Maioreanu.

Declarația vine într-un context în care tot mai multe voci din sectorul energetic recunosc, chiar și neoficial, că CEO este indispensabil pentru funcționarea Sistemului Energetic Național, mai ales în perioadele de consum ridicat, secetă sau lipsă de vânt. Cu toate acestea, între recunoașterea publică a problemei și acțiunea concretă există un decalaj major.

Toată lumea se plânge, dar soluțiile întârzie

Deși este evident că România are nevoie de capacități de producție stabile, capabile să asigure energie în bandă, nu există, până în acest moment, o renegociere clară și coerentă a planului privind CEO înaintată Comisiei Europene. Mai mult, lipsește un proiect asumat, realist și bine fundamentat pentru perioada medie și lungă, care să țină cont atât de obiectivele de decarbonare, cât și de realitățile tehnice și economice ale sistemului energetic românesc.

În timp ce oficialii se plâng de constrângerile impuse de Bruxelles, iar consumatorii resimt efectele instabilității energetice prin prețuri ridicate și incertitudine, România pare să evite discuția frontală despre necesitatea păstrării cărbunelui ca soluție de tranziție. Fără o poziție fermă și argumentată în fața Comisiei Europene, riscul este ca deciziile să fie luate sub presiune, fără alternative viabile pregătite din timp.

Complexul Energetic Oltenia nu este doar o companie, ci o verigă critică în siguranța energetică a țării. Iar recunoașterea acestui fapt, așa cum subliniază și Andrei Maioreanu, ar trebui să fie urmată de acțiuni concrete, nu doar de declarații sau plângeri publice.