Un document apărut în spațiul public reaprinde controversele în jurul ministrului Apărării, Radu Miruță. Potrivit unei „Fișe de Primire în Partid” intrate în posesia publicației Gândul, actualul ministru ar fi semnat, pe 7 ianuarie 2005, adeziunea de intrare în Partidul Social Democrat (PSD), pe vremea când era student la Electronică în București.

Documentul, care poartă semnătura și număr de înregistrare, indică faptul că Miruță s-a prezentat la sediul PSD Gorj pentru a-și oficializa intrarea în partid, la recomandarea fostului președinte al Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu.

Dezvăluirea a generat reacții rapide din partea Uniunea Salvați România (USR), partidul din care Miruță face parte în prezent. În urma unor declarații făcute de Victor Ponta, colegii de partid ai ministrului au respins acuzațiile, catalogând informațiile drept „Fake News” și susținând public că Miruță „nu a fost membru PSD. Nici pe vremea lui Ponta, nici vreodată”.

Publicarea documentului contrazice însă această poziție categorică. Mai mult, potrivit unor declarații atribuite fostului secretar al organizației PSD Gorj, Ciprian Florescu, în perioada 2011–2012 ar fi existat un nou episod de apropiere de PSD, în care Miruță ar fi revenit la organizație și ar fi semnat o adeziune, de această dată la inițiativa tatălui său.

Dacă aceste informații se confirmă, ele ridică semne de întrebare nu doar cu privire la trecutul politic al ministrului, ci și la coerența și transparența discursului său public.

Explicația ministrului: „Am semnat pentru un weekend la mare”

Într-o reacție publică, Miruță a admis că datele din document îi aparțin, dar a susținut că semnătura ar fi fost dată în contextul unor activități studențești, fără conotație politică reală.

Potrivit propriei versiuni, ar fi completat mai multe documente la căminul facultății, în contextul unei excursii la mare organizate pentru studenți, iar adeziunea ar fi fost folosită ulterior fără consimțământul său explicit pentru a-i crește artificial numărul de membri PSD.

Ministrul a negat ferm că și-ar fi exprimat vreodată acordul de a deveni membru PSD și a sugerat că, dacă datele studenților au fost utilizate în scop politic, responsabilitatea ar reveni conducerii PSD din acea perioadă, inclusiv lui Victor Ponta.

Dincolo de disputa politică dintre PSD și USR, cazul ridică o chestiune esențială: credibilitatea unui ministru al Apărării într-un moment geopolitic sensibil.

Pe de o parte, există un document oficial, cu semnătură și număr de înregistrare. Pe de altă parte, există o explicație care mută responsabilitatea în zona unei presupuse manipulări a datelor personale. Între aceste două versiuni rămâne o zonă gri pe care ministrul nu a reușit, cel puțin până acum, să o clarifice convingător.

Mai mult, reacția inițială a USR – negarea categorică a oricărei legături cu PSD – pare să fi fost prematură în raport cu documentele apărute ulterior. În politică, nu atât trecutul este sancționat, cât inconsecvența și lipsa de asumare.

Dacă Miruță a fost membru PSD în 2005, o recunoaștere simplă și contextualizată ar fi fost, poate, suficientă. Dacă nu a fost, explicațiile trebuie susținute cu probe clare, nu doar cu declarații indignate.

Într-o perioadă în care încrederea publică în instituții este fragilă, iar Ministerul Apărării gestionează dosare strategice, standardul de transparență trebuie să fie mai ridicat decât o simplă postare pe rețelele sociale.