În timp ce locuitorii din Novaci așteaptă investiții vizibile, drumuri mai bune, infrastructură modernizată și proiecte care să schimbe cu adevărat fața orașului, administrația locală pare să fi găsit o altă prioritate: contractele atribuite direct, fără licitație, pentru servicii birocratice și consultanță.

Două achiziții recente ridică serioase semne de întrebare privind modul în care sunt cheltuiți banii publici.

Prima dintre ele vizează „Servicii de transpunere în format GIS a PUG și a RLU”, contract atribuit direct pentru suma de 259.752 lei, adică aproape 52.000 de euro.

A doua privește „Servicii de consultanță în management proiect”, aferente unui proiect cu finanțare europeană, pentru care Primăria Novaci a mai plătit încă 200.000 de lei, adică aproximativ 40.000 de euro.

Totalul? Aproape 460.000 de lei, echivalentul a peste 91.000 de euro.

Și poate cel mai important detaliu: niciunul dintre aceste contracte nu a fost atribuit prin licitație publică. Ambele au fost acordate prin achiziție directă.

De aici începe adevărata problemă.

Licitația publică există tocmai pentru a crea concurență și pentru a proteja banul public. Mai mulți ofertanți, mai multe oferte, posibilitatea de a obține cel mai bun preț și cele mai bune condiții. În cazul achiziției directe, toate aceste garanții dispar.

În primul caz, Primăria Novaci a plătit aproape 52.000 de euro pentru transpunerea în format GIS a PUG-ului și a Regulamentului Local de Urbanism. Cu alte cuvinte, nu pentru realizarea unui nou Plan Urbanistic General, ci pentru încărcarea documentelor deja existente, într-un format digital pe platformele Ministerului Dezvoltării. 

O operațiune tehnică firească, dar care ridică o întrebare simplă: cum se ajunge la un cost de aproape 260.000 de lei pentru integrarea unor documente deja elaborate?

În al doilea caz, alți 200.000 de lei au fost direcționați către servicii de consultanță în management de proiect. Adică pentru activități administrative, rapoarte, monitorizare și asistență în implementarea unui proiect.

Din nou, o întrebare legitimă: de ce este nevoie de 40.000 de euro pentru consultanță externă, în condițiile în care Primăria dispune de un aparat propriu de specialitate plătit din bani publici?

Mai grav este că aceste cheltuieli sunt făcute într-o perioadă în care administrațiile locale invocă permanent lipsa banilor, nevoia de economii și dificultatea finanțării investițiilor!

Pentru cetățeanul care vede străzi degradate, proiecte întârziate sau alte probleme nerezolvate ale orașului, este greu de înțeles cum aproape 100.000 de euro pot fi "sifonați dintr-un clik"?! Ei, uite, că la Novaci se poate! Se poate, chiar dacă  banul public nu este al Primăriei, ci este al cetățenilor. Iar atunci când aproape 100.000 de euro dispar în contracte de consultanță și servicii administrative, fără licitație și fără beneficii evidente pentru comunitate, întrebările nu sunt doar legitime, ci devin obligatorii!