Fostul secretar general al Guvernului Bolojan, social-democratul Radu Oprea, lansează un atac extrem de dur la adresa foștilor responsabili din zona Energiei și susține că actualele probleme ale Sistemului Energetic Național nu reprezintă o surpriză, ci rezultatul unor decizii luate în ultimii ani.

Invitat la emisiunea „Puterea Știrilor”, Oprea i-a indicat nominal pe Cristian Ghinea și Virgil Popescu, cărora le atribuie o parte majoră din responsabilitatea pentru vulnerabilitatea actuală a sistemului energetic.

Potrivit acestuia, România știa din timp că nivelul Dunării urma să scadă și că situația putea afecta producția de energie de la Cernavodă.

„Noi astăzi vorbim despre 680 de megawați pe care i-am pierdut în Sistemul Energetic Național, fals. Vorbim despre 1.300 de megawați pe care i-am pierdut în Sistemul Energetic Național, generat cu tehnologie nucleară”, a afirmat Oprea, referindu-se la oprirea reactoarelor de la Cernavodă pe fondul debitului scăzut al Dunării.

Fostul secretar general susține că specialiștii de la Cernavodă estimau încă de atunci că unul dintre reactoare ar putea fi repornit abia în prima parte a lunii septembrie.

O soluție era la îndemână: grupurile pe cărbune de la CEO
Oprea spune că România ar fi putut reacționa mai rapid prin repornirea unor capacități de producție pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia.

„Am venit cu propunerea ca să putem să punem în activitate grupurile care erau astăzi la CEO, la Oltenia, de la Rovinari, Turceni și să le folosim”, a declarat acesta.

Social-democratul susține că un grup energetic deja repornit de la CEO produce aproximativ un sfert din puterea pierdută prin indisponibilizarea capacităților nucleare.

Mai mult, Oprea afirmă că România dispunea de rezerve de cărbune și că extracția putea continua, astfel încât producția de energie să fie menținută.

În opinia sa, autoritățile ar fi trebuit să anticipeze criza și să pregătească din timp o rezervă mai mare de combustibil.

„În măsura în care aveau aceste prognoze din timp, da, puteau să găsească măsuri cei de la Guvern. Eventual să aibă o rezervă de cărbune mai mare”, a spus Oprea.

„Nu mai ai de unde să imporți”
Fostul oficial avertizează că nici importurile nu pot reprezenta la nesfârșit soluția pentru deficitul de energie al României.

Acesta susține că, în perioadele de consum ridicat, România poate ajunge într-o situație în care importurile disponibile nu mai sunt suficiente, mai ales dacă și statele vecine se confruntă cu probleme de producție.

„Trebuie să ai de unde să imporți, să aibă și vecinii de unde să îți dea energie. Și doi: trebuie să ai și capacitate de import pe fire”, a explicat Oprea.

El a atras atenția și asupra infrastructurii de transport al energiei din regiune, despre care spune că reprezintă o adevărată „gâtuire” pentru piața energetică din sud-estul Europei.

Ghinea și Virgil Popescu, acuzați că au pus România pe drumul închiderii cărbunelui
Cea mai dură parte a declarațiilor lui Oprea îi vizează însă pe Cristian Ghinea și Virgil Popescu.

Social-democratul susține că cei doi au responsabilitate directă pentru faptul că România și-a asumat prin PNRR închiderea capacităților pe cărbune fără ca noile capacități energetice să fie construite la timp.

„Există o responsabilitate și o trasabilitate a responsabilității, începând cu PNRR-ul, cu Ghinea, cu Popescu, care au introdus în Planul Național de Redresare și Reziliență obligația de a închide capacitățile pe cărbune”, a afirmat Oprea.

Acesta susține că România a avut inclusiv bani europeni pentru dezvoltarea unor capacități alternative la Complexul Energetic Oltenia, respectiv centrale pe gaze și parcuri fotovoltaice.

Numai că proiectele nu au fost realizate la timp.

„Am avut bani, am avut și posibilitatea să facem lucrul acesta, din păcate am ratat oportunitățile”, a declarat fostul secretar general al Guvernului.

Iar concluzia lui Oprea este una extrem de tranșantă:

„Cel care este vinovat, Ghinea odată, care a făcut PNRR, împreună cu Virgil Popescu. Din punctul meu de vedere, au cea mai mare responsabilitate pe, aș zice eu, dezastrul care este astăzi în Sistemul Energetic Național.”

Oprea a mai invocat drept exemple de proiecte întârziate centrala de la Iernut, cu o capacitate de 435 MW, dar și hidrocentralele aflate într-un stadiu avansat de execuție, despre care susține că ar fi putut aduce câteva sute de megawați în sistem.

În viziunea sa, criza actuală este astfel rezultatul mai multor oportunități ratate, într-un moment în care România avea la dispoziție atât bani europeni, cât și capacități energetice care puteau fi menținute sau dezvoltate.