Moțiune de neîncredere adoptată cu o majoritate zdrobitoare. Președintele Macron se află în fața unei mari dileme.

Franța traversează una dintre cele mai grave crize politice din ultimele decenii, după ce guvernul condus de prim-ministrul François Bayrou a fost demis luni seară printr-o moțiune de neîncredere adoptată în Adunarea Națională.

Moțiunea a trecut cu 364 de voturi pentru și doar 194 împotrivă, o înfrângere clară pentru guvernul centrist susținut de președintele Emmanuel Macron. Este pentru a treia oară în mai puțin de un an când un premier francez este înlăturat din funcție, subliniind fragilitatea coalițiilor actuale și impasul în care se află politica internă a Franței.

Austeritatea – scânteia declanșatoare

Premierul Bayrou, aflat la conducerea guvernului de mai puțin de un an, a pariat totul pe un plan de austeritate dur: reducerea cheltuielilor publice cu 44 de miliarde de euro pentru a stopa creșterea alarmantă a datoriei publice, ajunsă la 3.346 de miliarde de euro (114% din PIB-ul național).

Planul său a fost întâmpinat cu ostilitate atât din partea stângii, cât și a extremei drepte. Criticii l-au acuzat că măsurile vor lovi direct în clasele vulnerabile și în serviciile publice esențiale. În lipsa unei majorități stabile, Bayrou nu a reușit să impună reformele, iar votul de luni a pus capăt oficial mandatului său.

Alegerile anticipate din 2024 au produs o Adunare Națională extrem de fragmentată, fără un bloc majoritar clar. Nicio formațiune politică nu deține suficiente mandate pentru a guverna singură, ceea ce face imposibilă formarea unui executiv stabil fără compromisuri majore.

François Bayrou devine astfel al treilea prim-ministru din istoria celei de-a Cincea Republici franceze (înființată în 1958) care este demis printr-o moțiune de neîncredere.

Macron, izolat și sub presiune

Președintele Emmanuel Macron, aflat în al doilea mandat, este acum pus în fața unei alegeri dificile: fie desemnează un nou prim-ministru capabil să formeze o coaliție viabilă într-un parlament divizat, fie convoacă alegeri legislative anticipate, un scenariu riscant care ar putea întări și mai mult poziția extremei drepte conduse de Marine Le Pen.

Le Pen a cerut deja public dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate, susținând că „națiunea are nevoie de un nou drum și de un guvern legitim, ales de popor”.

În același timp, partidele de stânga cer o rediscutare completă a politicii economice și sociale a Franței, solicitând renunțarea la măsurile de austeritate.

În perioada următoare, guvernul Bayrou va rămâne interimar (în regim de „gestionare a afacerilor curente”) până când se va forma un nou executiv sau se va decide convocarea de alegeri.

Indiferent de deznodământ, instabilitatea politică din Franța este departe de a se încheia. Pe fundalul unei economii tensionate, a polarizării accentuate și a presiunilor sociale crescânde, viitorul politic al celei de-a doua economii a Uniunii Europene rămâne incert.