Sute de morți, sate strămutate și șterse de pe fața pământului cu cimitire și biserici cu tot, depozite de steril, lacuri toxice, păduri defrișate și multă sărăcie. Cam ăsta este tabloul județului Gorj, acum, înainte de restructurarea Complexului Energetic Oltenia. Legislația românească, varză cum e, a permis ca statul să exploateze lignitul din Gorj fără să redea în folosință, cum ar fi fost normal, imobilele exploatate. Așa s-a ajuns ca sute de hectare de teren să fie inutilizabile, ca zeci de clădiri să ajungă în ruină fără ca cineva să miște vreun deget, astfel, îngropând efectiv perspectivele județului.

 

Primarii ignorați direct - comunitățile afectate indirect

Primarii din județ și-au dat seama că așteaptă degeaba ca statul roman să-și facă datoria, așa că au început să ceară Complexului Energetic Oltenia activele pe care nu le mai folosește în speranța că, prin fonduri europene, pot repara ei ce s-a stricat. 

Majoritatea solicitărilor venite de la primari au fost respinse de Adunarea Generală a Acționarilor pe motiv că legea nu stabilește categoriile de terenuri care pot fi redate UAT-urilor. 

Primarul de la Rovinari, Robert Filip, a cerut constant companiei terenurile: “Vrem aceste terenuri indiferent cum sunt ele. Știm clar ce avem de făcut cu ele. Vrem terenuri, lacuri pentru că vrem să ne dezvoltăm orașul”. 

Și primarul comunei Săcelu, Gheorghe Dumitrelea, solicită ca Baza de Tratament să revină în patrimoniul comunei. "Am depus o solicitare conducerii Complexului Energetic Oltenia, însă până la acest moment nu am primit niciun răspuns. Nu poți face o strategie de dezvoltare a comunei, fără această Bază de Tratament. Știu că este o lege în Senat, dar dacă lucrurile nu se fructifică mai repede, noi ca și comunitate vom avea de pierdut. Spun asta fiindcă există riscul de a rata singura oportunitate, aceea de a atrage fonduri europene și de a revitaliza întregul complex".

Demersuri similare au făcut și primarii din Turceni, Motru, Cătunele, Urdari etc.

Riscăm să pierdem banii din Fondul de Tranziție Justă, susțin aceștia.

Și directorul Complexului Energetic Oltenia, Daniel Burlan, recunoaște necesitatea unei legi care să rezolve această problemă cât mai repede, mai ales că simte pericolul de a se pierde banii europeni: “Fondul de Tranziție Justă nu este accesibil Complexului Energetic Oltenia, fiind o societate în dificultate. Dar, poate fi partener indirect al celor care pot accesa acești bani. Căutăm o soluție legislativă prin care Complexul Energetic Oltenia să poată pune la dispoziție terenuri, pentru că avem foarte multe terenuri, majoritatea contaminate. Există fond de tranziție justă pentru decontaminarea terenurilor pe care noi nu le putem accesa. Putem găsi modalități de a veni cu aceste terenuri în sprijinul celor care dezvoltă proiecte, fac o afacere pe terenurile pe care le decontaminează”. 

Ce nu spune Burlan este că modificările legislative propuse de companie sunt blocate la Ministerul Energiei, că vizează doar anumite categorii de active și că lasă loc, ca de obicei, la combinații de tot felul. 

Aici, trebuie dezbrăcată pentru un moment haina politică și acceptată soluția senatorului Ion Iordache.

Analizat atent, proiectul de lege propus de senatorul Ion Iordache prevede niște termene clare de pus în aplicare și simplifică operațiunile procedurale cu privire la transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate pentru terenurile și activele nefolosite. 

În plus, beneficiarii acestei măsuri ar fi primăriile din județ, deci comunitățile de la care au fost luate aceste imobile. 

În expunerea de motive se mai regăsește un argument de care orice patron ar trebui să țină cont, nu risipești bani pe ceva ce nu-ți mai folosește: “Terenurile și activele care fac obiectul prezentei propuneri legislative produc cheltuieli ineficiente pentru societăți și regii prin impozitele aferente, lucrări de întreținere și pază, iar transmiterea lor către unitățile administrativ-teritoriale ar fi atât în beneficiul societăților și regiilor mai sus menționate, cât și în beneficiul unităților administrativ-teritoriale”, se arată în expunerea de motive. 

Primarii vor susține clar această lege, întrebarea este: Ce vor face parlamentarii de Gorj?