Federația Națională Mine Energie și Federația Națională a Sindicatelor din Electricitate „Univers” au trimis un amplu memoriu președintelui României, Nicușor Dan, prin care îi cer să promulge legea care modifică actualul calendar de decarbonizare. Documentul este semnat de liderii sindicali Dumitru Pîrvulescu și Adrian Marciuc și pune în centrul argumentației situația grupurilor energetice ale Complexului Energetic Oltenia, într-un moment în care România se confruntă cu probleme tot mai serioase privind producția și echilibrarea sistemului energetic.

 

Mesajul transmis de sindicaliști este clar: nu cer păstrarea cărbunelui la nesfârșit și nici abandonarea tranziției energetice, ci solicită ca grupurile pe lignit să nu fie scoase din sistem înainte ca noile capacități promise să existe efectiv și să poată produce energie.

 

„Prezenta adresă nu este o pledoarie pentru menținerea pe termen nelimitat a producției de energie electrică pe bază de cărbune și nici o contestare a obiectivelor climatice asumate de România în cadrul Uniunii Europene. Este un apel la prudență instituțională”, se arată încă din debutul memoriului.

 

Documentul vine în contextul în care Parlamentul a modificat legislația privind decarbonizarea, introducând principiul potrivit căruia capacitățile energetice existente nu ar trebui închise înainte ca alte capacități, echivalente, să fie puse efectiv în funcțiune. Propunerea legislativă privind modificarea OUG 108/2022 a fost dezbătută în Parlament în ultimele luni. 

 

Pîrvulescu și Marciuc: Nu închideți grupurile înainte să existe ce puneți în loc

 

Federațiile sindicale susțin că miza depășește cu mult situația angajaților Complexului Energetic Oltenia. „Decizia pe care urmează să o luați prin promulgarea sau nepromulgarea Legii privind modificarea calendarului de decarbonare nu privește exclusiv viitorul unui sector economic sau al unei companii de stat. Ea privește capacitatea României de a-și păstra funcțional Sistemul Energetic Național”, se arată în memoriul adresat șefului statului.

 

Sindicaliștii insistă asupra principiului care stă la baza modificării legislative: o capacitate energetică strategică trebuie retrasă numai după ce există una nouă care îi poate prelua rolul.

 

„Închiderea unor capacități strategice de producere a energiei electrice trebuie realizată numai după existența unor capacități noi, echivalente, capabile să preia efectiv funcțiile pe care acestea le îndeplinesc în Sistemul Energetic Național”, susțin semnatarii.

 

În opinia lor, nu este vorba despre favorizarea cărbunelui, ci despre o regulă elementară de siguranță.

 

„În orice sistem critic, înlocuirea unei componente nu are loc înainte ca alternativa să fie disponibilă și verificată în exploatare. Același raționament trebuie să guverneze și procesul de transformare a sistemului energetic românesc”, se precizează în document.

 

Capacitatea pe cărbune a scăzut de la 4.800 MW la aproximativ 1.600 MW

 

O parte importantă a memoriului este dedicată cifrelor privind transformarea sectorului energetic românesc.

 

Potrivit datelor invocate de federații, în 2020 România avea aproximativ 4.800 MW instalați în centrale pe cărbune, în timp ce în prezent ar mai exista aproximativ 1.600 MW. În aceeași perioadă, capacitățile eoliene și fotovoltaice ar fi crescut de la circa 4.400 MW la peste 6.200 MW, la care se adaugă aproximativ 2.300 MW instalați de prosumatori.

 

Sindicaliștii consideră că aceste cifre demonstrează că România a făcut deja pași importanți în procesul de decarbonizare, însă avertizează că reducerea producției convenționale a dus și la diminuarea capacităților care pot livra energie indiferent dacă bate vântul sau este soare.

 

În memoriu se arată că necesarul intern poate depăși 7.500 MW în perioadele de vârf din timpul verii și 9.000 MW iarna.

 

„Fiecare grup energetic disponibil contribuie la menținerea echilibrului Sistemului Energetic Național și la reducerea dependenței de importuri”, afirmă cele două federații.

 

Documentul invocă și evoluția prețurilor, de la aproximativ 250 lei/MWh în 2020 la valori care, potrivit semnatarilor, au ajuns frecvent între 600 și 1.000 lei/MWh în ultimii ani.

 

Rovinari 4, Rovinari 5 și Turceni 5, în centrul memoriului

 

Partea cu cea mai mare miză pentru Gorj este cea referitoare direct la Complexul Energetic Oltenia.

 

Sindicaliștii susțin că grupurile rămase în funcțiune la CEO sunt printre puținele capacități din sistem capabile să producă energie „în mod continuu, controlabil și independent de condițiile meteorologice”.

 

Sunt menționate expres grupurile Rovinari 4, Rovinari 5 și Turceni 5, fiecare cu o putere instalată de aproximativ 330 MW.

 

„Menținerea acestora până în perioada 2029-2030 este necesară pentru asigurarea unei perioade de tranziție care să permită finalizarea proiectelor de înlocuire și evitarea apariției unui deficit de capacitate”, argumentează federațiile.

 

Cu alte cuvinte, liderii sindicali cer ca grupurile să rămână disponibile până când proiectele care ar trebui să înlocuiască energia produsă astăzi din lignit devin realitate, nu doar investiții pe hârtie.

 

Alarma privind Rovinari 6: termenul este 31 august

 

O atenție specială este acordată grupului energetic Rovinari 6, pentru care documentul indică drept termen de menținere data de 31 august 2026.

 

Scoaterea definitivă a acestuia din sistem ar însemna, potrivit memoriului, pierderea imediată a aproximativ 330 MW de putere dispecerizabilă.

 

Soluția avansată de sindicaliști este păstrarea grupului într-o formă de rezervă strategică sau de capacitate, astfel încât să poată fi repornit atunci când sistemul are nevoie de energie suplimentară.

 

„Această propunere nu urmărește creșterea producției pe bază de cărbune, ci conservarea unei capacități de intervenție care să poată fi utilizată exclusiv în situații în care securitatea energetică a statului o impune”, se precizează în memoriu.

 

Este unul dintre cele mai importante puncte ale documentului pentru Complexul Energetic Oltenia. Practic, federațiile încearcă să evite situația în care un grup de 330 MW este pierdut definitiv exact într-o perioadă în care România are nevoie de capacități controlabile de producție.

 

„Tranziția energetică trebuie realizată fără crearea unui deficit de capacitate”

 

Sindicatele resping și ideea că modificarea calendarului ar însemna renunțarea la politica de decarbonizare.

 

„Legea adoptată de Parlament nu urmărește abandonarea procesului de decarbonare și nu propune menținerea nelimitată în exploatare a capacităților de producție pe bază de cărbune”, se arată în document.

 

În schimb, acestea cer etapizarea închiderilor. „O tranziție accelerată, desfășurată fără existența unor soluții tehnice funcționale, poate conduce la apariția unor vulnerabilități incompatibile cu obligația statului de a asigura continuitatea serviciilor esențiale”, avertizează semnatarii.

 

Memoriul enumeră și riscurile pe care sindicaliștii le văd în cazul retragerii premature a grupurilor: reducerea rezervei de putere, creșterea importurilor, expunerea mai mare la volatilitatea pieței regionale, costuri suplimentare pentru populație și economie și o capacitate mai mică de reacție în situații extreme.

 

Argumentul european: Germania și Polonia produc mult mai multă energie din cărbune

 

Federațiile încearcă să pună situația României și într-un context european. În document se susține că România produce aproximativ 6 TWh de energie electrică pe bază de cărbune, în timp ce Germania ar produce circa 104 TWh, iar Polonia aproximativ 91 TWh.

 

Sindicaliștii invocă și reducerea emisiilor față de 1990, susținând că România ar fi ajuns la o scădere de aproximativ 70%, comparativ cu 46% în Germania și 25% în Polonia.

 

Aceste comparații sunt folosite nu pentru a cere abandonarea țintelor europene, afirmă autorii, ci pentru a susține că fiecare stat își adaptează ritmul tranziției la propriile condiții.

 

„România nu poate construi o economie competitivă și o societate rezilientă dacă renunță la capacități strategice înainte ca acestea să poată fi înlocuite în mod efectiv”, este una dintre concluziile documentului.

 

Cererea finală către Nicușor Dan: promulgați legea

 

Memoriul se încheie cu o solicitare fără echivoc către Președintele României.

 

„Vă solicităm respectuos promulgarea Legii pentru modificarea calendarului de decarbonare”, transmit Federația Națională Mine Energie și Federația „Univers”.

 

Sindicaliștii susțin că promulgarea nu ar trebui privită ca un pas înapoi în tranziția energetică, ci drept o încercare de a evita golurile de producție.

 

„Tranziția energetică trebuie realizată fără crearea unui deficit de capacitate care să afecteze funcționarea Sistemului Energetic Național și securitatea energetică a României”, se arată în memoriu.

 

Pentru Gorj, documentul are o miză uriașă. Dincolo de disputa politică privind PNRR, decarbonizarea sau relația României cu Bruxelles-ul, aici vorbim concret despre grupurile de la Rovinari și Turceni, despre mii de locuri de muncă și despre momentul în care capacitățile pe lignit vor fi retrase definitiv.

 

Mesajul sindicaliștilor poate fi rezumat într-o singură idee: CEO poate fi închis treptat, dar numai după ce România are efectiv cu ce să înlocuiască energia pe care compania o livrează astăzi în sistem. Iar aceasta este acum decizia pe care federațiile încearcă să o pună pe masa președintelui Nicușor Dan.