Documentele interne ale Guvernului arată că închiderea Grupului 4 de la Sucursala Electrocentrale Turceni, decisă în luna martie, nu a fost o alegere economică, ci o condiție impusă de Comisia Europeană pentru deblocarea fondurilor din PNRR. Mai mult, presiunile asupra Complexului Energetic Oltenia nu par să se fi încheiat, iar documentul explică de ce există temeri privind închiderea altor grupuri energetice.

Un memorandum aprobat la nivelul Guvernului, consultat de publicația noastră, dezvăluie miza uriașă din spatele deciziilor privind Complexul Energetic Oltenia. Potrivit documentului, România risca penalizări și suspendarea unor fonduri europene în valoare de peste 2,5 miliarde de euro, dacă nu respecta calendarul de eliminare a producției de energie pe cărbune asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Documentul, elaborat de Ministerul Energiei și înaintat premierului, arată că, la începutul anului, Comisia Europeană a respins o parte dintre măsurile raportate de autoritățile române pentru îndeplinirea Țintei 119, care prevedea scoaterea din exploatare a unor capacități energetice pe cărbune totalizând 1.045 MW.

Comisia Europeană nu a acceptat reducerea „din pix” a capacităților

România a susținut că și-a îndeplinit obligațiile prin închiderea unor grupuri energetice, dar și prin reducerea puterii autorizate a altor unități, prin modificarea licențelor de funcționare.

Bruxelles-ul nu a fost însă de acord cu această abordare.

Potrivit memorandumului, Comisia Europeană a recunoscut ca fiind scoși efectiv din exploatare doar 695 MW, considerând că simpla reducere a capacității autorizate nu echivalează cu dezafectarea cerută prin PNRR.

În aceste condiții, Ministerul Energiei a concluzionat că singura opțiune rămasă pentru atingerea țintei era închiderea unei capacități de 330 MW din cadrul Complexului Energetic Oltenia, fiind indicat explicit Grupul 4 Turceni.

La scurt timp după elaborarea memorandumului, grupul energetic a fost scos din exploatare.

Miza: peste 2,5 miliarde de euro

Memorandumul vorbește deschis despre consecințele financiare ale unui eventual refuz din partea Comisiei Europene.

Guvernul avertiza că neîndeplinirea obligațiilor privind decarbonizarea putea conduce la:

o penalizare de până la 770 milioane de euro pentru neîndeplinirea Țintei 119;
suspendarea sau chiar pierderea finanțării aferente Jalonului 114, evaluată la aproximativ 1,8 miliarde de euro.

În total, suma aflată în joc depășea 2,5 miliarde de euro, fără a lua în calcul efectele asupra celorlalte cereri de plată din PNRR.

De ce documentul este important și astăzi

Deși memorandumul datează din luna februarie, el capătă o semnificație aparte în contextul discuțiilor actuale privind viitorul Complexului Energetic Oltenia.

În spațiul public au apărut tot mai multe informații și temeri potrivit cărora, după închiderea Grupului 4 Turceni, alte grupuri energetice ar putea avea aceeași soartă.

Memorandumul nu stabilește închiderea altor grupuri, însă explică mecanismul care stă la baza acestor temeri: Comisia Europeană urmărește respectarea integrală a calendarului de decarbonizare și acceptă doar închideri definitive ale capacităților pe cărbune, nu simple reduceri administrative ale puterii instalate.

Cu alte cuvinte, presiunea asupra României nu vizează doar un singur grup energetic, ci respectarea întregului calendar de eliminare treptată a cărbunelui, asumat prin PNRR.