Două ONG-uri de mediu, Asociația Declic și Bankwatch România – Filiala Cluj, au deschis un nou proces împotriva unei investiții strategice din sectorul energetic, solicitând anularea Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, prin care a fost aprobată scoaterea a 37,5 hectare de pădure din fondul forestier național pentru construcția „Amenajării Hidroenergetice Răstolița”.

Acțiunea în justiție, înregistrată la Curtea de Apel Cluj pe 10 iunie, este doar ultimul episod dintr-o serie de demersuri prin care diverse ONG-uri încearcă să blocheze sistematic orice proiect major în infrastructura energetică a României — fie că vorbim despre hidrocentrale, parcuri eoliene, centrale fotovoltaice sau linii de transport a energiei. Sub pretextul protejării naturii, aceste organizații contestă chiar și proiecte care au trecut toate etapele de avizare, au fost declarate de utilitate publică și sunt esențiale pentru securitatea energetică a țării.

În cazul de față, Hidroelectrica — principalul producător de energie verde din România — este pusă în poziția de a-și apăra un proiect început cu zeci de ani în urmă, care ar putea contribui semnificativ la stabilitatea rețelei naționale și la reducerea emisiilor de carbon.

Este însă tot mai clar că pentru o parte din activiști, orice intervenție umană este considerată o crimă împotriva mediului — chiar și atunci când scopul este tocmai protejarea acestuia prin producerea de energie curată. Logica pare dusă la extrem: până și simplul act de a respira produce dioxid de carbon, dar dacă aplicăm aceeași rigurozitate ecologistă, ar trebui probabil să oprim și asta.

Proiectul Răstolița a fost declarat de interes național și utilitate publică. În mod firesc, Guvernul a exceptat Hidroelectrica de la plata taxelor prevăzute pentru scoaterea din fondul forestier, având în vedere beneficiile pe termen lung pentru întreaga societate. Cu toate acestea, ONG-urile insistă că pădurea sacrificată — echivalentul a câtorva zeci de hectare — ar fi un preț prea mare, ignorând faptul că proiectul produce energie regenerabilă pentru sute de mii de oameni.

În condițiile în care România este obligată prin pactul verde european să reducă emisiile și să crească ponderea energiei regenerabile, astfel de acțiuni în instanță pot avea efecte grave: întârzieri în implementarea proiectelor, pierderea fondurilor, compromiterea planurilor de dezvoltare și menținerea unei dependențe periculoase de importuri și combustibili fosili.

Rămâne de văzut dacă instanța va valida această nouă încercare de a opri un proiect esențial, sau dacă va înclina balanța în favoarea interesului public și al progresului energetic. România are nevoie de păduri — dar are și mai multă nevoie de energie sigură, curată și accesibilă.