Procedura prin care România își alege viitorul judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost suspendată de Curtea de Apel București. Decizia vine după acțiunea unei judecătoare de la Curtea de Apel Craiova, gorjeanca Laura-Mihaela Sarcină, care a contestat modul în care Guvernul a stabilit regulile selecției.

Miza este uriașă: persoana desemnată de România va ocupa funcția de judecător la CJUE pentru un mandat de șase ani, începând din octombrie 2027.

Judecătoarea Laura-Mihaela Sarcină a susținut în instanță că Guvernul aflat în situația de interimat nu avea dreptul să schimbe regulile unei asemenea proceduri și să ia o decizie cu efecte pe termen lung.

Curtea de Apel București a admis cererea de suspendare, considerând că există o îndoială serioasă asupra legalității actului. Hotărârea a fost pronunțată marți, 8 septembrie 2026.

Ce a contestat judecătoarea
Unul dintre principalele argumente este legat de statutul Guvernului care a adoptat procedura.

Potrivit Codului administrativ, după încetarea mandatului, Guvernul poate continua să administreze treburile publice, însă nu poate promova politici noi.

Judecătoarea Sarcină susține că stabilirea unei proceduri noi pentru alegerea judecătorului României la CJUE nu reprezintă o simplă formalitate administrativă.

Cu alte cuvinte, Guvernul nu doar că ar fi pus în aplicare o procedură existentă, ci ar fi schimbat regulile după care România își alege reprezentantul într-o funcție europeană extrem de importantă.

Iar mandatul viitorului judecător nici măcar nu începe imediat. Acesta este programat să înceapă la 6 octombrie 2027 și să dureze șase ani.

În opinia reclamantei, un Guvern cu atribuții limitate nu ar trebui să ia decizii instituționale care produc efecte mult după perioada în care acesta se află în funcție.

România avea deja o procedură
Un alt argument important este că România nu pornea de la zero.

În 2020, Guvernul stabilise deja o procedură pentru alegerea candidatului României la CJUE. Procedura a fost folosită pentru desemnarea actualului judecător român.

În 2026, însă, Guvernul a ales să introducă o procedură modificată, nu doar să o aplice pe cea existentă.

De aici apare una dintre întrebările centrale ale procesului: dacă România era obligată să desemneze un candidat într-un anumit termen european, era oare obligatoriu să schimbe și regulile interne de selecție?

Judecătoarea Sarcină susține că cele două lucruri nu sunt același lucru.

România trebuia să își desemneze candidatul, dar acest lucru nu însemna automat că un Guvern demis trebuia să schimbe procedura de desemnare.

CSM și Înalta Curte, scoase din ecuație?
Un alt punct sensibil îl reprezintă implicarea sistemului judiciar.

Potrivit argumentelor prezentate în instanță, procedura folosită în 2020 prevedea participarea unor reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii și Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Noua procedură adoptată în 2026 ar fi fost stabilită fără consultarea acestor două instituții.

Ministerul Justiției a indicat că elaborarea proiectului s-a făcut prin consultarea Ministerului Afacerilor Externe, fără să fie menționată o consultare similară cu CSM și ÎCCJ.

Pentru judecătoarea care a contestat procedura, acest lucru este important deoarece selecția privește o funcție de judecător la cea mai importantă instanță a Uniunii Europene.

Ce a decis instanța
Curtea de Apel București nu a stabilit, prin această suspendare, că întreaga procedură este definitiv ilegală. Instanța a analizat cererea în cadrul procedurii de suspendare și a constatat că există suficiente motive pentru a considera că legalitatea actului este serios pusă sub semnul întrebării.

Prin urmare, procedura de selecție este suspendată până la soluționarea litigiului în condițiile prevăzute de lege.

Cazul pune astfel sub presiune procedura prin care România urma să își aleagă reprezentantul la CJUE și ridică o problemă mai largă: cât de departe poate merge un Guvern cu atribuții limitate atunci când ia decizii care angajează statul român pentru ani de zile?

Pentru moment, alegerea viitorului judecător român la CJUE intră într-o zonă de incertitudine juridică.