La mai puțin de un an până la momentul în care termocentralele și carierele Complexului Energetic Oltenia (CEO) ar urma să intre în rezervă de capacitate, conform Planului de Decarbonizare, viitorul miilor de salariați din sectorul energetic tradițional rămâne incert.

În județul Gorj, o regiune economic dependentă în bună parte de producția de energie pe bază de lignit, tensiunile cresc, iar nemulțumirea se simte tot mai puternic în rândul angajaților.

Rezervă de capacitate: reformă sau risc social?

Măsura prevăzută pentru 1 ianuarie 2026 nu înseamnă închiderea completă a activității, ci trecerea în rezervă – o formă de „stand-by” în care instalațiile nu vor mai funcționa constant, dar vor putea fi repornite în caz de nevoie, în special în situații critice pentru sistemul energetic național.

Totuși, pentru salariați, această „pauză tehnică” ridică semne de întrebare serioase:

- Ce se va întâmpla cu locurile lor de muncă? 

- Vor exista soluții concrete pentru reconversie profesională?

- Este sistemul energetic pregătit să renunțe la o capacitate care încă aduce stabilitate în perioadele de vârf?

Sindicatele încă merg pe diplomație

Într-un moment în care unii cer proteste, liderii Sindicatului Mine Energie Oltenia (SMEO) aleg altă cale. Jan Popescu, președintele executiv al SMEO, recunoaște deschis că există presiuni din interior pentru acțiuni radicale, dar insistă că dialogul și negocierile rămân cea mai sigură cale pentru obținerea unor rezultate reale.

„Poate ne-am răcori puțin cu proteste, dar nu cred că am câștiga ceva concret. Cei mai mulți colegi vor fapte, nu scandal. Iar faptele vin din cifre și analize, nu din lozinci”, afirmă Popescu.

El adaugă că discuțiile purtate „pe canale diplomatice” cu autoritățile dau motive de speranță – inclusiv în perspectiva modificării Legii decarbonizării, care ar putea permite o prelungire a activității CEO în noul cadru legislativ 

Parlamentul, între strategie energetică și responsabilitate socială

Se vehiculează că în perioada următoare ar putea avea loc modificarea Ordonanței 108/2022 în Parlament – un act normativ esențial pentru direcția în care va merge producția de energie din cărbune. Liderul sindical face apel la parlamentarii de Gorj să-și asume rolul de reprezentanți ai unei regiuni vulnerabile.

Într-un context european orientat către tranziția verde, România se află într-o zonă de echilibru fragil: trebuie să respecte angajamentele climatice, dar și să asigure securitatea energetică și protecția socială a unor comunități întregi.

 Ce urmează pentru CEO și Gorj?

Rămâne de văzut dacă modificările legislative promise vor prinde contur și dacă vor avea un efect real asupra prelungirii activității CEO. Până atunci, liderii sindicali, dar și o mare parte dintre angajați, par să fi ales răbdarea strategică în locul confruntării de stradă.

„Minerii și energeticienii din CEO merită un viitor aici, în județul Gorj”, spune Jan Popescu. O frază care, dincolo de orice culoare politică sau sindicală, exprimă o realitate: tranziția energetică trebuie să fie justă, nu doar rapidă.