Viitorul Complexului Energetic Oltenia, rolul cărbunelui în mixul energetic național și soarta miilor de angajați aflați în plină tranziție energetică sunt teme sensibile, care cer decizii echilibrate și asumate. Cătălin Călinoiu, membru în Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia și președinte al Comitetului de Audit, atrage atenția că graba și deciziile arbitrare pot genera dezechilibre majore, atât economice, cât și sociale.

Cu o experiență de peste 20 de ani în mediul privat, dintre care mai bine de un deceniu în sectorul energetic, în cadrul companiei CEZ, Călinoiu susține că discuția despre cărbune trebuie purtată dincolo de grafice și directive europene.

„Dincolo de politici și grafice, trebuie să vorbim despre securitatea energetică a României. Cărbunele nu înseamnă doar energie, înseamnă securitatea țării, locuri de muncă, familii și orașe întregi”, afirmă Cătălin Călinoiu. Acesta subliniază și dimensiunea personală a problemei: „Eu sunt gorjean și nu vreau ca regiunile din Gorj să ajungă precum cele din Valea Jiului”.

Deși Europa accelerează tranziția către energie verde, realitatea României impune prudență. Potrivit lui Călinoiu, cărbunele rămâne un pilon important pentru stabilitatea sistemului energetic, iar închiderea bruscă a capacităților ar putea declanșa probleme sociale grave. „Folosirea cărbunelui trebuie redusă treptat, pe măsură ce apar alternative reale. Tranziția energetică nu trebuie să creeze șocuri sociale”, avertizează acesta, într-un interviu pentru Financial Intelligence.

În ceea ce privește viitorul companiei, oficialul CE Oltenia evidențiază rolul-cheie al proiectelor de investiții în centrale pe gaze naturale și surse regenerabile. „Aceste proiecte nu sunt doar obligații de conformare la politicile europene, ci oportunități reale de modernizare, inovare și relansare economică regională”, spune Călinoiu.

El recunoaște că există întârzieri în implementare, dar apreciază eforturile Ministerului Energiei de a prelungi funcționarea capacităților pe cărbune până la finalizarea noilor investiții. Din poziția sa, Călinoiu afirmă că urmărește respectarea strictă a principiilor de guvernanță corporativă și a graficelor de implementare, astfel încât noile capacități să fie puse în funcțiune la timp.

Un capitol esențial rămâne reconversia profesională a angajaților. „Una dintre cele mai mari temeri ale oamenilor este legată de viitorul lor. Ce se întâmplă cu minerii și energeticienii? Răspunsul meu este ferm: oamenii nu trebuie abandonați”, subliniază Călinoiu.

Acesta arată că tranziția energetică trebuie să însemne șansa de a dobândi competențe noi, nu pierderea locurilor de muncă. „Vorbim despre mii de angajați care trebuie sprijiniți să învețe meserii noi. Există programe de recalificare, inclusiv cu finanțare europeană. Important este ca ele să fie aplicate corect și la timp”, a explicat reprezentantul CE Oltenia.

În viziunea sa, resursa umană trebuie să rămână prioritatea absolută: „Oamenii reprezintă principalul motor al transformării. Tranziția energetică nu trebuie să îi excludă, ci să îi transforme, astfel încât să rămână activi, relevanți și competitivi pe piața muncii”.