Președintele Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, critică dur politicile energetice ale guvernelor românești din ultimii ani, susținând că închiderea accelerată a centralelor pe cărbune nu a fost impusă de Comisia Europeană, ci asumată voluntar de România, fără o strategie de înlocuire.

„Nu este adevărat că Bruxelles-ul ne interzice să folosim cărbunele. Bulgaria și Polonia continuă să producă masiv energie în centrale pe cărbune și nu au pățit nimic. Și noi avem același termen, 2034, pentru renunțarea la cărbune. Diferența este că ei nu vor să se sinucidă economic, spre deosebire de noi, care vrem doar să facem loc pentru ‘băieții deștepți’”, a declarat Hossu, potrivit national.ro.

Liderul sindical acuză lipsa de acțiune a autorităților în timpul crizei energetice, subliniind că România ar fi putut relansa rapid producția pe cărbune pentru a reduce prețurile din piață. „De la izbucnirea crizei energetice, nu s-a luat nicio măsură concretă. Dacă se reporneau termocentralele, se făcea supraproducție și scădeau prețurile. În schimb, aproape tot ce s-a închis între 2021 și 2023 nu a fost înlocuit cu nimic”, spune Hossu.

Acesta arată că lipsa unor noi capacități de producție – fie pe gaze, fie nucleare – a dus la o dependență mai mare de importuri și la vulnerabilitate în fața speculațiilor din piață.

Hossu atrage atenția și asupra unui alt aspect important: modul în care se formează prețul energiei în România. „Avem producători specializați pe un singur tip de sursă – nuclear, cărbune, hidro – iar prețul este dictat de cel mai scump producător, conform regulii prețului marginal. Toți vând la acel preț, chiar dacă unii produc mult mai ieftin.”

Soluția, în opinia liderului Cartel Alfa, ar fi aplicarea unei ponderări a prețurilor în funcție de mixul energetic: „Noi suntem singura țară din UE care nu face ponderare. În alte state, producătorii sunt multipli, cu surse diverse, și își echilibrează singuri prețurile. La noi, nimeni nu face asta, iar consumatorul final plătește mai mult decât ar trebui.”

Bogdan Hossu susține că politicile energetice au fost influențate și de interese politice. El îi acuză pe fostul premier Florin Cîțu și pe fostul ministru Cristian Ghinea că au permis creșterea artificială a prețurilor la energie pentru a umfla PIB-ul și a evita impunerea unor măsuri de austeritate.

„Explozia prețurilor a dus la o creștere valorică a PIB-ului, iar cota de 55% din deficit a fost astfel mascată. În plus, compensarea de la buget a fost o greșeală gravă – a susținut prețurile mari artificial, iar banii au fost luați tot de la cetățeni, prin taxe și impozite”, a concluzionat Hossu.