Construcția celui mai dificil tronson al Autostrăzii Sibiu–Pitești este, din nou, blocată de birocrație. Constructorul turc Mapa-Cengiz nu va putea deschide șantierul pe întreaga lungime a lotului decât, în cel mai optimist scenariu, în martie–aprilie 2026. Motivul? Autorizațiile de construire sunt blocate din cauza revizuirii acordului de mediu, solicitată de Autoritatea Națională pentru Protecția Mediului (ANPM).

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu, a confirmat că autorizațiile vor întârzia până în primăvara anului viitor, din cauza modificărilor generate de studii geologice recente. Cu alte cuvinte, șantierul rămâne în stand-by, iar autostrada mai are de așteptat.

Deși lucrările avansează pe celelalte tronsoane ale autostrăzii, întregul proiect rămâne blocat în așteptarea finalizării procedurilor de mediu, o rețetă deja clasică în România. Și, cum ne-am obișnuit, în loc să vedem utilaje pe traseu, ne putem aștepta să apară ONG-urile cu „specialiști” în biodiversitate care, cu sprijinul tacit al Ministerului Mediului, vor descoperi din nou câte o specie unică de melc pe role cu propulsie eco sau o vulpe cu corn, transformată-n unicorn.

Așa a început calvarul și pe tronsonul Lugoj–Deva, unde proiectul s-a intersectat cu celebrul „drum al ursului”. Rezultatul? Au urmat devieri peste devieri și pe o porțiune de câțiva kilometri trebuie construite viaducte și pasaje naturale pentru animalele mari. Parcă începe să ne fie dor de gândacul croitor – era mai firav și nu genera atâtea costuri.

Aceeași tactică, deja uzată, a fost aplicată cu succes și în alte proiecte majore: hidrocentrale blocate pentru raci inexistenți, cariere de cărbune sistate din cauza unei tufe cu valoare de patrimoniu botanic… sau orice altceva care presupune dezvoltare reală.

În tot acest timp, bulgarii, sârbii, albanezii... construiesc de zor. Probabil pentru că ne-au lăsat nouă, în grijă, flora și fauna lor.