Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a pornit o amplă acțiune de control în spitalele din țară, după ce a descoperit nereguli majore în decontările pentru spitalizările de zi. În multe unități, numărul pacienților tratați în acest regim depășește cu mult capacitatea reală de îngrijire, ridicând semne de întrebare legate de corectitudinea raportărilor și de calitatea actului medical.

Acest tip de îngrijire – în care pacientul nu rămâne internat peste noapte – a generat în 2024 costuri uriașe: peste 2,4 miliarde de lei la nivel național. Iar trendul este în creștere. În județul Gorj, de exemplu, valoarea decontărilor pentru spitalizările de zi a crescut spectaculos: de la 11,7 milioane de lei în 2023 la peste 15,6 milioane în 2024.

„Am constatat sume decontate care depășesc cu mult limitele posibile. Este clar că se raportează mai multe internări de zi decât ar fi posibil într-un interval de timp rezonabil. Asta ridică serioase semne de întrebare legate de calitatea actului medical. Vom aplica corecții”, a declarat Horațiu Moldovan, președintele CNAS.

Regulile sunt clare: pentru a fi eligibilă la decontare, o internare de zi trebuie să dureze cel puțin două ore. Asta înseamnă un maxim de șase pacienți per pat, pe zi. Cu toate acestea, în unele spitale numărul fișelor decontate a depășit cu mult acest plafon, ceea ce sugerează posibile raportări fictive sau suprasolicitarea personalului și a infrastructurii.

Spitalizarea de zi acoperă o gamă largă de servicii, de la investigații imagistice și analize, la perfuzii, chimioterapie, endoscopii sau biopsii. Teoretic, multe dintre aceste servicii pot fi realizate și în ambulatoriu, la costuri mult mai mici pentru sistemul public. Practic, însă, accesul pacienților la aceste opțiuni este limitat din cauza plafoanelor impuse laboratoarelor și centrelor de imagistică.

Rezultatul? Pacienții ajung în spitale chiar și în lipsa unei urgențe, iar unitățile medicale profită de această situație pentru a-și crește artificial volumul de servicii decontate.

CNAS promite măsuri ferme în urma controalelor. Scopul declarat: eliminarea risipei și redirecționarea fondurilor către servicii medicale reale, efectuate în condiții corecte și transparente.