Un nou studiu realizat de cercetători ai Universității din Zaragoza trage un semnal de alarmă privind starea fizică a copiilor și adolescenților din Europa. Analiza, care a inclus 417.362 de participanți cu vârste între 6 și 16 ani, din 20 de țări europene, pe o perioadă ce acoperă intervalul 1965–2023, arată că tinerii europeni sunt astăzi mai puțin puternici, mai puțin flexibili și au o compoziție corporală mai slabă decât generațiile anterioare.

Rezultatele, publicate în revista științifică Sports Medicine – Open, indică un declin constant al principalilor indicatori ai condiției fizice încă din anii '90, iar cercetătorii avertizează că efectele se vor resimți asupra sănătății acestei generații atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Cea mai îngrijorătoare evoluție este cea a flexibilității, care a înregistrat o scădere continuă, accelerată după anul 2000. În același timp, forța musculară a membrelor superioare este în declin încă din anii '70, iar cea a membrelor inferioare, evaluată prin testele de săritură, a început să scadă constant după anii '80.

Studiul evidențiază și o creștere constantă a procentului de grăsime corporală în rândul copiilor și adolescenților. Cercetătorii subliniază că această problemă este adesea subestimată atunci când este analizat doar indicele de masă corporală (IMC), fără evaluarea compoziției corporale.

Singurul indicator care pare să se fi stabilizat în ultimii ani este rezistența cardiorespiratorie. Totuși, chiar dacă între 2015 și 2023 nu s-a mai observat o scădere accentuată, nivelul actual rămâne semnificativ sub cel înregistrat în deceniile precedente.

Fenomenul nu este doar o statistică, ci reflectă schimbările profunde din stilul de viață al noilor generații. Orele petrecute în fața telefoanelor, tabletelor și calculatoarelor au înlocuit, în multe cazuri, joaca în aer liber, sportul și activitatea fizică zilnică. Tot mai mulți copii petrec ore întregi în poziții statice, iar efectele se văd deja asupra dezvoltării musculare, mobilității și rezistenței organismului.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă copiilor și adolescenților cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată sau intensă în fiecare zi, precum și exerciții pentru dezvoltarea forței musculare de minimum trei ori pe săptămână. Cu toate acestea, estimările arată că peste 75% dintre adolescenții europeni nu ating acest prag minim de mișcare, ceea ce îi expune unui risc crescut de boli cardiovasculare, obezitate și alte afecțiuni cronice la vârsta adultă.

Autorii studiului avertizează că Europa pierde o oportunitate majoră de a asigura sănătatea generațiilor viitoare și solicită implicarea mai puternică a autorităților publice, a școlilor și a familiilor în promovarea activității fizice.

Dincolo de cifre, concluzia este una simplă și îngrijorătoare: o generație care se mișcă tot mai puțin riscă să devină o generație mai vulnerabilă, cu probleme de sănătate care vor pune presiune atât pe sistemele medicale, cât și pe societate în ansamblu.