Deputatul USR de Gorj și fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, respinge informațiile potrivit cărora ar fi blocat proiectul de fabricare a dronelor româno-ucrainene, estimat la 200 de milioane de euro și finanțat prin programul european SAFE. Acesta susține că nu a cerut ca producția componentelor să fie realizată de Romtehnica sau de Ministerul Apărării, ci doar ca software-ul dronelor să rămână sub controlul Armatei Române.

Reacția parlamentarului vine după ce publicația Știripesurse.ro a relatat, citând surse anonime, că proiectul ar fi blocat la Romtehnica, companie aflată în subordinea Ministerului Apărării Naționale. Potrivit informațiilor publicate, Radu Miruță ar fi optat pentru construirea dronelor la Romtehnica, instituție care nu ar avea tehnologia necesară pentru un asemenea program. Aceeași publicație a scris că noul ministru al Apărării, Radu Oprea, ar intenționa să mute proiectul la Ministerul Economiei pentru a-l debloca.

Radu Miruță califică informațiile drept false și afirmă că nu a solicitat niciodată ca Romtehnica sau MApN să producă părți ale dronelor.

„Nu am cerut niciodată ca părți de drone să fie fabricate de Romtehnica sau de MApN. Producția – hardware-ul, componentele – trebuie făcută de industrie, în parteneriat cu privatul. Asta am susținut de la început”, a transmis deputatul de Gorj.

Software-ul, miza disputei

Fostul ministru explică faptul că solicitarea sa a vizat exclusiv controlul software-ului de către specialiștii Armatei Române. El susține că sistemul informatic al dronelor va procesa informații militare clasificate, provenite de la radare, avioane de luptă, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană.

În opinia sa, aceste informații nu pot fi puse la dispoziția unor entități externe, iar software-ul trebuie să poată fi modificat rapid de specialiștii militari, în funcție de schimbările din planurile tactice.

„Nu poți face o nouă achiziție în SICAP de fiecare dată când trebuie actualizat pentru că planurile tactice ale Armatei s-au schimbat. Aceasta a fost o cerință a Armatei, nu un blocaj”, a explicat Radu Miruță.

Acesta a precizat că solicitarea, însoțită de detaliile tehnice, ar fi fost transmisă de Ministerul Apărării către grupul de lucru în urmă cu câteva luni.

Miruță avertizează asupra dependenței de furnizori externi

Deputatul susține că performanța dronelor depinde în mare măsură de capacitatea software-ului de a integra și analiza informații provenite din mai multe sisteme militare. Aceste date ar putea fi utilizate inclusiv pentru coordonarea unor roiuri de drone, fără intervenție umană directă.

Potrivit fostului ministru, Armata Română are specialiști suficient de bine pregătiți pentru dezvoltarea și actualizarea acestui software, iar aceștia ar putea fi remunerați din fondurile proiectului.

„Așa ne construim capacitate proprie, viteză de reacție și depindem cât mai puțin de factori externi”, a transmis parlamentarul.

Radu Miruță afirmă că a auzit că, pentru continuarea proiectului, s-ar lua în calcul renunțarea la această cerință și transferarea întregii responsabilități către Ministerul Economiei. El critică o asemenea variantă și susține că există diferențe între un software cumpărat de-a gata și unul dezvoltat special pentru nevoile Armatei Române.

Suspiciuni privind împărțirea banilor din SAFE

În mesajul său, deputatul lansează și acuzații privind modul în care ar putea fi distribuite fondurile rămase disponibile prin programul SAFE. Acesta sugerează că schimbarea cerințelor tehnice ar putea favoriza anumite companii, însă nu prezintă dovezi concrete pentru aceste suspiciuni.

„Au mai rămas ceva bani din SAFE nedați și, dacă tot au ajuns târziu la ei, poate s-ar bucura să îi împartă prin niște firme prietene”, afirmă fostul ministru.

Proiectul privind producția comună de drone româno-ucrainene a fost estimat la aproximativ 200 de milioane de euro și ar urma să fie finanțat prin programul SAFE. Disputa privind instituția responsabilă și controlul tehnologiei scoate în evidență o miză importantă a investiției: cine produce componentele dronelor și cine deține controlul asupra sistemelor informatice utilizate de Armata Română.