Șase dintre cele șapte orașe din județul Gorj au mai puțin de 10.000 de locuitori, pragul demografic prevăzut de legislație pentru înființarea unui oraș. Bumbești-Jiu, Novaci, Târgu Cărbunești, Țicleni, Tismana și Turceni ar putea intra în atenția autorităților în contextul discuțiilor despre reorganizarea administrativ-teritorială.

Datele recensământului din 2021 arată că cele șase localități au următoarea populație:

Bumbești-Jiu – 7.684 de locuitori
Târgu Cărbunești – 7.616 locuitori
Turceni – 6.891 de locuitori
Tismana – 6.359 de locuitori
Novaci – 5.276 de locuitori
Țicleni – 3.934 de locuitori
Cel mai aproape de pragul de 10.000 de locuitori este Bumbești-Jiu, în timp ce Țicleni are cea mai mică populație dintre cele șase orașe.

Ce se poate întâmpla cu orașele mici din Gorj
Reforma administrativă readuce în discuție situația localităților care au primit statutul de oraș, dar care nu mai îndeplinesc criteriile demografice asociate acestei categorii.

Printre variantele discutate se află reorganizarea orașelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori, inclusiv posibilitatea revenirii unor localități la statutul de comună.

O asemenea schimbare nu se produce însă automat. Faptul că un oraș are mai puțin de 10.000 de locuitori nu înseamnă că își pierde de drept statutul administrativ.

O eventuală reclasificare ar presupune modificări legislative și proceduri administrative specifice.

Gorjul are două municipii, șapte orașe și 61 de comune
Județul Gorj are 70 de unități administrativ-teritoriale, dintre care două municipii, șapte orașe și 61 de comune.

Cele două municipii sunt Târgu Jiu și Motru, iar dintre orașe, șase se situează sub pragul demografic de 10.000 de locuitori.

Discuțiile despre reorganizare sunt importante pentru Gorj, județ în care numeroase comunități depind de activitățile economice locale, de administrațiile publice și de serviciile asigurate în centrele urbane.

Reforma administrativă, după organizarea din 1968
Actuala structură administrativ-teritorială a României are la bază reforma din 1968, deși ulterior au fost înființate noi orașe și au existat modificări punctuale.

Susținătorii reorganizării invocă reducerea cheltuielilor administrative, eficientizarea aparatului bugetar și concentrarea resurselor pentru investiții.

În schimb, eventualele retrogradări ale unor orașe sau comasări ridică probleme legate de accesul cetățenilor la servicii publice, identitatea comunităților și viitorul instituțiilor locale.

Pentru cele șase orașe din Gorj, miza nu este doar păstrarea unei denumiri administrative, ci și capacitatea de a-și menține serviciile și de a atrage investiții.