Unul dintre cei mai apreciați ofițeri ai Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, comisarul Alexandru Ionașc, desemnat „Polițistul Anului” în 2017, și-a anunțat demisia după ce Agenția Națională de Integritate (ANI) ar fi considerat activitatea sa muzicală incompatibilă cu funcția publică.

Potrivit unei relatări publicate inițial de ClujAlert, Ionașc ar fi fost pus în fața unei alegeri radicale: cariera în Poliție sau scena muzicală. Sursa citată susține că presiunea venită din zona integrității l-a determinat pe ofițer să aleagă muzica, o decizie care provoacă reacții și îngrijorări în rândul colegilor săi.

Un ofițer de elită în departamentul Omoruri

Timp de ani buni, Alexandru Ionașc a lucrat în cadrul Serviciului Omoruri, una dintre cele mai solicitante structuri ale Poliției Române. Cazurile grave, crime, tâlhării, situații limită, îi erau parte din rutină.

Anchete care se prelungeau până dimineața, audieri maraton și confruntarea zilnică cu imagini tulburătoare l-au transformat într-un profesionist dificil de înlocuit.

Un coleg citat sub anonimat de ClujAlert afirmă:

„Alex muncea ca un robot la cazuri complicate, dar la repetiții era plin de viață. Nu a amestecat niciodată cele două. E o pierdere enormă pentru noi toți.”

Viața dublă: polițist respectat și muzician apreciat

Puțini știau că, în afara orelor de serviciu, Ionașc era membru al trupei Reea, cântând la festivaluri și evenimente din întreaga țară. El declara deschis veniturile din activitatea artistică, conform procedurilor legale, susțin surse apropiate.

„Nu o dată am ajuns la concert direct de la locul unei crime”, mărturisea el într-un interviu acordat anterior unui post local.

Pentru mulți, combinația dintre munca la Omoruri și muzică părea improbabilă, dar Ionașc reușise să mențină un echilibru rar întâlnit.

ANI ar fi invocat incompatibilitatea

Conform informațiilor publicate de ClujAlert, Agenția Națională de Integritate ar fi apreciat că activitatea muzicală a comisarului intră în zona de incompatibilitate pentru funcționarii publici cu statut special. Nu există, deocamdată, o poziție publică oficială a instituției privind cazul lui Ionașc.

Decizia, fie ea recomandare, interpretare sau presiune administrativă, l-ar fi determinat pe ofițer să renunțe la uniformă pentru a rămâne pe scenă.

Un precedent periculos?

Demisia atrage după sine întrebări serioase:Încurajează legislația românească renunțarea la profesioniști valoroși?

Ar trebui regândit regimul incompatibilităților pentru a ține cont de realitățile sociale și culturale actuale?

Mai mulți specialiști argumentează că, atâta timp cât activitățile secundare sunt declarate, transparente și nu intră în conflict cu funcția publică, o restricție totală pare excesivă. În lipsa unor clarificări, astfel de situații riscă să devină tot mai dese.

Dar întrebarea rămâne: câți alți profesioniști vor fi obligați să facă același lucru?