Creşterea cheltuielilor nete ale României depăşeşte cu mult plafonul stabilit pentru traiectoria sa de corecţie, ceea ce prezintă riscuri clare în ceea ce priveşte corectarea deficitului său excesiv până în 2030.

Prin urmare, Comisia Europeană (CE) recomandă Consiliului European să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente, se arată într-un comunicat al CE transmis miercuri, după lansarea analizei semestriale a situaţiei statelor membre.

Ministrul Finanţelor Tanczos Barna, afirmă că România a primit astăzi un ultim semnal, că trebuie luate măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat.

„Pachetul de astăzi marchează, de asemenea, prima evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în conformitate cu cadrul revizuit de guvernanţă economică şi cu planurile lor fiscal-structurale. Pe fondul creşterii provocărilor în materie de securitate, se recurge, de asemenea, pentru prima dată, la clauza naţională de salvgardare (NEC) din cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere. Scopul NEC este de a facilita tranziţia către niveluri mai ridicate ale cheltuielilor de apărare, protejând în acelaşi timp sustenabilitatea fiscală”, precizează comunicatul CE.

 
Comisia a evaluat existenţa dezechilibrelor macroeconomice în 10 state membre, între care România, selectate pentru analize aprofundate în cadrul Raportului privind mecanismul de alertă 2025. Deşi evoluţiile economice din ultimul an au contribuit la atenuarea anumitor dezechilibre în mai multe state membre, incertitudinea crescândă în contextul comercial schimbător agravează riscurile. Astfel, România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, deoarece deficitele fiscal şi de cont curent s-au adâncit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024, arată Comisia Europeană.