Șantierul naval Mangalia a devenit motiv de dispută între ministrul Radu Miruță și fostul premier Victor Ponta. Miruță susține că unitatea strategică a fost salvată, după ce procedura de adjudecare s-a încheiat la 138 de milioane de euro, iar patru nave ar urma să fie construite pentru Armata Română până în 2030. Ponta vorbește, în schimb, despre o „țeapă pentru România” și acuză că statul ar pierde șantierul, în timp ce tranzacția ar aduce câștiguri importante companiei Damen.

Două versiuni complet diferite despre viitorul unuia dintre cele mai importante șantiere navale din România au fost prezentate pe Facebook. Ministrul Radu Miruță vorbește despre o victorie pentru industria națională și despre păstrarea locurilor de muncă, în timp ce Victor Ponta susține că România riscă să piardă controlul asupra șantierului și să plătească prea mult pentru viitoarele nave militare.

Miza este una importantă: viitorul Șantierului Naval Mangalia, locurile de muncă ale angajaților și modul în care sunt cheltuiți banii publici pentru proiectele de apărare.

Radu Miruță: „Șantierul naval Mangalia a fost astăzi salvat oficial”
Ministrul Radu Miruță susține că procedura de adjudecare s-a încheiat la o valoare de 138 de milioane de euro, mult peste oferta de 10 milioane de euro despre care afirmă că fusese luată în calcul anterior și peste valoarea de lichidare de 85 de milioane de euro.

„Am refuzat” oferta inițială, afirmă ministrul, explicând că a ales să caute o soluție prin care șantierul să atragă comenzi și să devină mai interesant pentru investitori.

Potrivit lui Miruță, includerea proiectului în programul european de apărare SAFE a contribuit la obținerea rezultatului anunțat.

Ministrul susține că la Mangalia vor fi construite patru nave pentru Armata Română până în 2030. El afirmă că șantierul va beneficia de investiții pentru modernizare și că activitatea ar putea asigura chiar mai multe locuri de muncă.

„Am promis că salvăm șantierul. Astăzi, avem rezultatul”, a transmis Radu Miruță, mulțumindu-le colegilor din minister și ministrului Irineu Darău pentru implicarea în procedură.

Mesajul ministrului este că șantierul nu a fost abandonat și nici cedat în condițiile ofertei inițiale, ci a fost pus într-un plan de relansare industrială legat de comenzile pentru apărare.

Victor Ponta: „O țeapă pentru România de 138 de milioane de euro”
Victor Ponta contestă vehement prezentarea făcută de ministru și susține că rezultatul anunțat nu ar reprezenta o salvare a șantierului în beneficiul statului român, ci o afacere dezavantajoasă pentru România.

„O țeapă pentru România de 138 de milioane de euro — și pierderea ultimului șantier naval funcțional al Statului Român”, a scris fostul premier, într-o postare în care îi critică pe Radu Miruță, Irineu Darău și reprezentanți ai USR.

Ponta susține că societatea olandeză Damen ar fi plătit aproximativ 23 de milioane de euro pentru 49% din acțiunile șantierului, în timp ce statul român ar fi păstrat 51% din participație, dar fără controlul efectiv asupra managementului.

În interpretarea fostului premier, faptul că șantierul a ajuns în insolvență și că angajații au rămas fără locuri de muncă ar fi avantajat ulterior compania Damen. Ponta afirmă că societatea ar urma să obțină 138 de milioane de euro de la compania germană Rheinmetall și estimează un profit de aproximativ 115 milioane de euro.

Aceste cifre și concluzii reprezintă acuzațiile lui Victor Ponta și necesită verificarea documentelor tranzacției, a structurii de proprietate și a obligațiilor asumate de fiecare companie.

Acuzații privind banii din programul SAFE
Fostul premier critică și modul în care ar urma să fie finanțate viitoarele achiziții militare. El susține că Rheinmetall nu ar suporta efectiv din fonduri proprii costurile invocate, ci ar utiliza bani proveniți din programul SAFE, destinat investițiilor europene în domeniul apărării.

Ponta afirmă că Radu Miruță ar fi semnat deja un acord în valoare de 900 de milioane de euro pentru două nave militare și compară această sumă cu prețul unei nave cumpărate de România din Turcia, despre care spune că ar fi costat 220 de milioane de euro.

„Deci Rheinmetall dă 138 de milioane de euro din banii primiți de la USR către Damen, și rămâne cu un «mic profit» de 262 de milioane de euro!”, susține Victor Ponta.

Fostul premier nu prezintă în postarea citată documente care să demonstreze calculele sale. De asemenea, comparația dintre costurile navelor nu poate fi considerată concludentă fără informații despre caracteristicile tehnice, echipamentele incluse, condițiile contractuale și obligațiile de mentenanță.

Ponta avertizează că România ar putea rămâne fără control asupra șantierului și ar putea cheltui sume mari pentru nave pe care le consideră nepotrivite pentru viitoarele amenințări militare.

Patru nave până în 2030, dar ce se întâmplă cu șantierul și angajații?
În timp ce Radu Miruță prezintă adjudecarea drept un pas decisiv pentru relansarea activității, Victor Ponta pune sub semnul întrebării beneficiile economice pentru statul român.

Dincolo de disputa politică, rămân câteva întrebări esențiale: cine va deține și cine va controla efectiv șantierul după finalizarea tranzacției, ce obligații de investiții vor reveni noului proprietar, câte locuri de muncă vor fi create sau păstrate și în ce condiții vor fi construite navele pentru Armata Română.

Pentru a stabili dacă operațiunea reprezintă o salvare a șantierului sau o tranzacție dezavantajoasă pentru stat, sunt necesare documentele de adjudecare, contractele privind construcția navelor și clarificări oficiale privind structura financiară a proiectului.

Deocamdată, Radu Miruță revendică salvarea unei capacități industriale strategice, în timp ce Victor Ponta vorbește despre o pierdere pentru România. Cele două poziții sunt diametral opuse, iar cifrele invocate de fostul premier nu pot fi considerate demonstrate doar pe baza postării sale.

Viitorul șantierului naval Mangalia rămâne, astfel, în centrul unei dispute în care miza depășește conflictul dintre politicieni: este vorba despre industria de apărare, banii publici și locurile de muncă din România.