Joi, 23 aprilie 2026, de la ora 17.00, la Muzeul Județean  Gorj ”Alexandru Ștefulescu” (str. Geneva, nr. 8, Tg Jiu) va avea loc vernisajul expoziției ”Sacralități vizuale”, semnată de artiștii Victoria Țăroi și Decebal Țăroi. Vor fi expuse, așadar, lucrări realizate în diferite tehnici (pictură, ceramică, tehnică mixtă) de o sensibilitate artistică aparte. 

Anunțul a fost făcut de reprezentanții Muzeului Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu”. 
 “Expoziția invită la o reevaluare a ceea ce considerăm sacru într-o lume grăbită, oferind vizitatorului o ancoră de liniște vizuală și o oglindă a propriei lumini interioare. Ne propunem o explorare a spiritualității prin intermediul artei contemporane, nu neapărat încadrată în canoane religioase stricte, ci în gesturi, forme, texturi, lumini care evocă transcendența și perpetua regenerare a spiritului ființei umane în contactul direct cu arta.” (Victoria Țăroi)

Însăși expresia “Sacralități vizuale” este în sine o sintagmă care descrie forme, imagini, simboluri sau obiecte artistice sau ritualice care poartă o încărcătură sacră, nedefinită, un acces la transcendență, o amprentare a spiritualității. 

Caracterul sacru în artă definește o gândire alegorică, simbolică, impregnată de căutarea unor esențe ascunse în material, în natură, în structura interioară a ființei umane și nu se mulțumește cu reproducerea fotografică a aparențelor exterioare, ci încearcă să surprindă și să recontextualizeze cu sensibilitate acea scânteie divină care sălășluiește între vizibil și invizibil - uneori manifestată în cotidian. 

În această căutare discretă a templului dincolo de icoană, tema sacralității se devoalează uneori esențialmente imaterial, alteori se regăsește într-un gest sau o lumină - cu trimitere la Lumina Necreată, alteori prin simboluri puternice, prin geometrii sacre, prin arhetipuri. 
  Obiectele de artă transformă materia/materialul, realitatea prin abordarea deschisă prin creativitate și percepție emoțională, printr-un fel de sublimare prin intermediul spiritului artistului - aflat în momentul creației în contact cu Divinitatea. 

Realul, aflat la granița dintre sacru și profan, este resemantizat, tensiunile interioare conferă valoare și dimensiune simbolică formelor. 

Lucrările în culori deschise lasă vizibil albul pânzei, hârtiei, al chitului blatului de lemn, au transparențe sau chiar adăugiri de alb sau de aur - sugerează imaterialitatea, au rezonanțe metafizice, evocă lumina divinității, puritatea care răzbate din interior. 

Până și teluricul texturat al ceramicii, purificat prin ardere, își redefinește valențele, căpătă aura sclipirii de lumini reflectate, primite din jur, devenind obiect spiritual: idol, zeu - într-o dimensiune arhitecturală care face trimitere, poate, la o abordare arheologică a viitorului, la introspecție, la rugăciune. 

Reprezentările chipului uman se vor interpretări moderne ale iconografiei, un neobizantinism unde chipul uman este esențializat și capătă lumină interioară. 

Sunt folosite simboluri arhetipale.

Se îmbină multe medii pentru a asigura o experiență imersivă. 

Lucrările sunt realizate în tehnici mixte.Texturile organice, perene, tactilitatea materialelor, lutul, fibra, fila, hârtia manuală, manuscrisul, cartea legată în piele, pânza, chitul, lemnul - toate la un loc, sunt doar mărturii și modalități de transmitere a Cuvântului către veșnicie.

Apar cicluri în care este căutat “realismul magic” din cotidian, care sugereaza veșnicia, dar și natura fragilă a existenței. Acestea sunt tratate în sensul lor simbolic încărcat de o sacralitate imanentă legată de acea ordine cosmică sau de estetica detaliilor vieții de zi cu zi - care pot declanșa o experiență spirituală. Sunt prezente secțiuni legate de puritatea ludică, de fascinația descoperirii universului, de cadrul ocrotit al grădinii ca spațiu interior, contemplativ - Paradisiac, de rememorarea unor fragmente din natură - care aduc cu ele aerul și razele difuze ale momentului pierdut. Sunt reprezentări ale unor zone abandonate, descompuse, care capătă o demnitate sacră prin trecerea timpului sau sunt readuse în prezent detalii naturale în macro: nervurile unei frunze, înfloririle, fructul, mișcarea discretă a plantelor, păsările Grădinii eterne, reflexiile luminii în apă etc. (Victoria Țăroi)”, transmit reprezentanții Muzeului Judetean Gorj “Alexandru Ștefulescu”.