Explozia din Portul Constanţa arată vulnerabilitatea totală a României când vine vorba de drone navale. Garda de Coastă recunoaşte că nu poate detecta astfel de aparate, deşi operează radare de 40 de milioane de euro. Armata spune că poate repera doar drone zburătoare. 

Dacă drona ar mai fi înaintat 700 de metri, ar fi ras un terminal petrolier unde erau ancorate nave pline de combustibil.

"Gândiţi-vă că acolo erau două nave în operare. Acum putem spune, una opera metanol. Şi avea 8.500 de tone", a afirmat Vergil Chiţac, primarul Constanţei.

Metanolul poate fi de cinci ori mai distructiv decât dinamita, atunci când explodează. 

"Ministerul Apărării are radare aeriene în zonă, unde poate vedea la altitudini mai mici, dar nu la suprafaţa apei, ci obiecte care zboară", a spus Radu Miruţă, ministrul Apărării.

Nici Garda de Coastă nu poate repera astfel de aparate. Chiar dacă instituţia a investit 40 de milioane de euro fix într-un sistem de detecţie a navelor. În 2019, instituţia se lăuda că fix cu ajutorul SCOMAR a descoperit celebra şalupă cu droguri eşuată pe ţărm la Sfântu Gheorghe. 

"Sistemul a fost conceput pentru detectarea unor ținte civile precum ambarcațiuni de agrement, bărci de pescuit, ambarcațiuni rapide. Sistemul nu a fost proiectat pentru detectarea dronelor maritime sau a altor platforme fără pilot", a transmis instituţia.