Legea care poate debloca șapte mari proiecte hidroenergetice, aflate în faze de execuție avansate, a trecut miercuri de comisiile reunite ale Senatului și merge la vot final în forma adoptată inițial de Parlament. Este prima înfrângere politică a președintelui Nicușor Dan în tentativa de a modifica actul normativ și de a bloca proiectul inițial.

Astăzi, 19 august 2026, senatorii din comisiile pentru mediu, energie, economie și ape au respins, cu majoritate de voturi, cererea de reexaminare formulată de președintele Nicușor Dan și au susținut menținerea legii în forma adoptată de Parlament.

La vot, PSD, AUR, UDMR și PACE au susținut respingerea cererii președintelui. De partea cealaltă, senatorii USR și PNL fie au susținut poziția șefului statului, fie s-au abținut.

PSD a susținut păstrarea legii în forma adoptată de Parlament. Daniel Zamfir a argumentat că actul normativ nu schimbă procedurile de avizare a hidrocentralelor, ci rezolvă situația unor investiții începute înainte de instituirea, în 2007, a unor arii naturale protejate peste proiecte aflate deja în execuție. Astfel, hidrocentralele blocate  ani de zile, pot fi în sfârșit finalizate. Faptul că ele au fost introduse în ariile protejate, când deja se aflau într-o fază de execuție depășită de 90%, nu mai constituie o piedică în calea finalizării proiectelor. 

AUR a anunțat explicit că va vota pentru menținerea legii. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a precizat că formațiunea va susține legea astfel încât aceasta să ajungă din nou la promulgare.

Buzoianu, confruntare cu senatorii AUR și PSD

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a cerut respingerea formei actuale a legii. Ea a contestat în special termenul pentru modificarea limitelor ariilor protejate și a avertizat asupra riscului unei proceduri de infringement.

Dezbaterea a devenit tensionată, iar intervențiile ministrului au generat replici din partea senatorilor PSD și AUR. Buzoianu a întrebat retoric: „Cui îi folosește să fie mutilate ariile protejate?” Răspunsul a venit instant: " Lasă că nu mutilăm ariile protejate chiar deloc. Uitați-vă in oglindă, că voi sunteți cei care ați mutilat sistemul energetic", a replicat Daniel Zamfir. 

USR a susținut poziția președintelui, senatorii formațiunii argumentând că proiectele hidroenergetice pot fi continuate, dar într-o formulă care să nu intre în conflict cu legislația europeană. Aceștia omit că proiectele hidroenergetice au fost demarate înainte de a accede România în UE. Argumentele lor nu stau în picioare,  pentru că unele hidrocentrale aveau grad de finalizare de peste 90% când România a intrat în UE. Ulterior au urmat zece ani de procese generate de așa ziși "activiști de mediu", care au blocat finalizarea obiectivelor în instanțele de judecată. 

Iată că, după ce a fost declarată constituțională de catre CCR, noua lege ajunge în plenul Senatului pentru votul final. Dacă va fi adoptată în forma menținută de comisii, ea va reveni la președintele României pentru promulgare.

Miza este importantă pentru sistemul energetic național. Cadrul legislativ vizează șapte proiecte hidroenergetice: Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, Livezeni–Bumbești, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca.

Legea prevede modificarea limitelor unor arii naturale protejate atunci când, la data de 29 iunie 2007, existau aprobări pentru obiective hidroenergetice aflate în execuție sau deja demarate. Așa cum spuneam, în cazul unor proiecte, lucrările erau realizate în proporție destul de mare. 

Nicușor Dan a cerut reexaminarea legii după ce, în iunie 2026, CCR a respins obiecțiile de neconstituționalitate și a stabilit că actul normativ este constituțional. Președintele a revenit însă cu obiecții privind oportunitatea, protecția mediului și riscul unor conflicte cu legislația europeană.