Marile puteri fac investiții majore în inteligența artificială, dar dezvoltarea acestui sector implică un consum important de energie. Pe acest fond, mai multe țări, printre care Statele Unite și Georgia, au anunțat că renunță la închiderea termocentralelor pe cărbune.

În țările Uniunii Europene și mai ales în România, nu este așa simplu. Deși în mod evident țara mai are nevoie de termocentrale măcar vreo zece ani, ministrul Burduja nu reușește să obțină o aprobare de la Comisia Europeană. Spune că încearcă de un an și jumătate, dar până acum am văzut doar niște poze făcute la Bruxelles și am primit mesajul că... este complicat.

Ministrul Energiei a prezentat ieri ultimele argumente cu care va merge la Bruxelles. „Potrivit calendarului la care România s-a angajat, ar trebui închise capacităţi de 1.785 MW centrale pe cărbune. La CE Oltenia, de exemplu, sunt 6 grupuri astăzi şi ar trebui să treacă în rezervă la disponibilizarea DEN, în plus, ar trebui închise cele 2 grupuri ale Electrocentrale Craiova, plus Govora, ceea ce noi nu putem face. Am lăsa Craiova, Râmnicu Vâlcea în frig la iarnă”, a avertizat Burduja, subliniind că România nu își poate permite un astfel de scenariu.

Un alt motiv invocat pentru amânarea închiderii centralelor este interconectivitatea insuficientă din Uniunea Europeană.

„În momentele de stres ale sistemului, fie când a fost cald, fie ger, cărbunele ne-a salvat”, a afirmat ministrul.

Potrivit planului de restructurare de la CE Oltenia, la 1 ianuarie 2026, toate grupurile pe cărbune vor fi închise, în conservare sau în rezervă tehnică.