Apicultorii din Gorj au avut în 2026 un an mult mai bun decât în 2024 și 2025, când producțiile au fost afectate puternic, însă vestea bună se lovește de o problemă veche: mierea se produce, dar se vinde tot mai greu. Apicultorii spun că mierea importată din țări din afara Uniunii Europene ajunge pe piața europeană la prețuri foarte mici, greu de concurat de producătorii români.

Ionuț Pîrvan, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Albine Gorj, spune că anul acesta producția a fost una bună, fără a putea fi însă considerată excepțională.

„În anul 2026, producția de miere la nivelul județului Gorj a fost relativ bună. Nu putem discuta de un an excepțional, dar a fost un an cu o producție bună, comparativ cu anii anteriori, 2024 și 2025, care au fost dezastruoși. Partea bună este că s-a făcut miere, partea mai puțin bună este că în continuare apicultura din județul nostru și nu numai se confruntă cu lipsa pieței de desfacere”, a declarat Ionuț Pîrvan.

Potrivit acestuia, una dintre principalele probleme este concurența mierii provenite din afara Uniunii Europene, care ajunge pe piață la prețuri pe care producătorii români susțin că nu le pot egala.

„Din cauza invaziei mierii extracomunitare pe piața europeană, miere care vine din Argentina, China, Brazilia la prețuri mult sub prețul pieței și mult sub costul de producție al mierii românești și de o calitate îndoielnică, apicultura românească se confruntă în continuare cu această problemă”, a mai spus reprezentantul ACA Gorj.

„Mierea în școli”, soluția propusă de apicultori
O soluție pentru desfacerea producției ar putea fi, în opinia apicultorilor gorjeni, aplicarea programului „Mierea în școli”. Potrivit lui Ionuț Pîrvan, măsura ar putea contribui atât la stimularea consumului de miere, cât și la reducerea stocurilor pe care producătorii sunt nevoiți să le păstreze.

„Una dintre măsurile care ar putea fi luate ar fi punerea în aplicare a legii «Mierea în școli», care de aproape 20 de ani este aprobată și nepusă în practică. Conform acestei inițiative legislative, fiecare copil ar primi câte un borcan de miere de 400 de grame pe lună și cât de cât ar mai relaxa piața, apicultorii români nemaifiind nevoiți să stea cu mierea pe stoc”, a explicat acesta.

Problema este cu atât mai importantă într-un an în care producția a fost bună. Dacă în anii cu producții slabe apicultorii au avut dificultăți din cauza lipsei mierii și a costurilor necesare pentru menținerea familiilor de albine, în 2026 problema este reprezentată mai ales de valorificarea producției.

15 euro pentru fiecare familie de albine, măsură blocată

Apicultorii gorjeni reclamă și faptul că o altă măsură de sprijin nu a ajuns să fie pusă în practică. Este vorba despre acordarea unui sprijin de 15 euro pentru fiecare familie de albine.

Ionuț Pîrvan spune că măsura a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial, însă aplicarea sa a fost blocată după un aviz negativ din partea Comisiei Europene.

„A fost publicată în Monitorul Oficial, a fost promulgată de către președinte, însă am primit un aviz negativ din partea Comisiei Europene, că nu corespunde conform legislației europene”, a declarat vicepreședintele ACA Gorj.

Sprijinul ar fi trebuit să se raporteze la efectivele de albine declarate și identificate până la sfârșitul anului 2025.

Potrivit apicultorilor, banii ar fi reprezentat o formă de compensare după anii dificili în care producțiile au fost slabe, iar crescătorii au fost nevoiți să suporte din propriile buzunare costurile pentru hrănirea familiilor de albine și menținerea stupinelor.

„Un fel de sprijin care să compenseze oarecum anii anteriori în care nu a existat producție, iar apicultorii au fost nevoiți să susțină această activitate din fonduri proprii, altminteri albinele erau sortite pierii dacă nu se asigura necesarul de hrană”, a explicat Ionuț Pîrvan.

Mierea de salcâm, până la 55 de lei kilogramul
În Gorj, cele mai apreciate sortimente sunt mierea de salcâm și mierea de mană. Prețurile ajung la 40-55 de lei kilogramul, în timp ce mierea polifloră se vinde cu aproximativ 30-40 de lei kilogramul.

Apicultorii susțin însă că producătorul român este pus într-o situație dificilă atunci când trebuie să concureze cu mierea importată la prețuri foarte mici.

„Vine așa-zisa miere de salcâm din afară cu un euro, un euro și ceva, iar apicultorul român nu poate să producă un kilogram de miere de salcâm cu 6-7 lei, pentru că nu-i acoperă nici costurile de producție”, a afirmat reprezentantul ACA Gorj.

În aceste condiții, apicultorii consideră că un sprijin financiar ar avea nu doar rolul de a compensa parțial pierderile, ci și de a recunoaște importanța albinelor pentru agricultură și biodiversitate.

900 de apicultori și 50.000 de familii de albine în Gorj
Efectivele de albine din Gorj s-au refăcut în raport cu anii anteriori, pe fondul condițiilor mai bune din 2026.

În județ sunt înregistrați cu cod de stupină aproximativ 900 de apicultori, care dețin împreună circa 50.000 de familii de albine.

Producția medie obținută în acest an a fost estimată la 10-15 kilograme de miere pentru fiecare familie de albine.

Pentru apicultori, însă, producția bună nu înseamnă automat și un an bun din punct de vedere financiar. Dacă mierea nu ajunge la consumator, butoaiele și recipientele rămân pline, iar banii investiți în stupine rămân blocați.

Ionuț Pîrvan atrage atenția și asupra importanței consumului de miere, nu doar pentru susținerea apicultorilor, ci și pentru beneficiile alimentare ale produselor apicole.

„Consumul de miere este foarte important, este un foarte bun energizant și vitaminizant natural pentru organism și nu numai în sezonul rece, ci tot timpul anului. Stând aproape de produsele stupului, stăm departe de boală”, a mai declarat vicepreședintele ACA Gorj.