Abandonul animalelor rămâne una dintre cele mai persistente forme de cruzime pasivă, cu efecte directe asupra bunăstării animalelor și asupra comunităților locale. Un caz recent semnalat în localitatea Stănești, județul Gorj, readuce în atenție nu doar gravitatea fenomenului, ci și rolul esențial al instituțiilor care intervin operativ pentru limitarea consecințelor.

În urma unui apel telefonic, reprezentanții Protecției Animalelor din cadrul Consiliului Județean Gorj, împreună cu lucrători ai Biroului pentru Protecția Animalelor din cadrul IPJ Gorj, au intervenit pentru a verifica abandonarea mai multor pui de câine pe domeniul public. Situația constatată la fața locului confirmă tiparul clasic al abandonului: animale foarte tinere, fără resurse minime de supraviețuire, lăsate în condiții improprii.

„Ne-am deplasat în localitatea Stănești, împreună cu lucrători din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor din IPJ Gorj, în urma unui apel telefonic care semnala abandonarea mai multor pui de câine pe domeniul public, cu risc major pentru viața lor.

La fața locului, am găsit pui metiși, cu vârsta de aproximativ șase săptămâni, abandonați pe domeniul public. Nu aveau hrană, nu aveau apă, nu aveau adăpost. Erau expuși direct la frig, în plină iarnă, fără nicio șansă reală de supraviețuire.

Cel care i-a abandonat a ales să scape de ei, fără să țină cont de temperaturile scăzute și de faptul că acești pui puteau muri în orice moment. Responsabilitatea a lipsit complet.

Puii au fost preluați și transportați la o clinică medicală veterinară, unde urmează să fie examinați și să primească tratamentele necesare.

Abandonul înseamnă suferință. Protejarea animalelor înseamnă responsabilitate,” se arată în comunicatul emis de Protecția Animalelor CJ Gorj. 

Dincolo de impactul emoțional, datele tehnice ale intervenției sunt relevante: puii aveau aproximativ șase săptămâni, vârstă la care dependența de hrană regulată, căldură și îngrijire este totală. 

 Conform legislației în vigoare, abandonarea animalelor constituie contravenție sau infracțiune, în funcție de circumstanțe, iar intervențiile de acest tip implică resurse publice: timp, personal, costuri veterinare și logistice. Cu alte cuvinte, iresponsabilitatea individuală generează costuri colective.

Intervenția Protecției Animalelor – Consiliul Județean Gorj și a Biroului pentru Protecția Animalelor din IPJ Gorj demonstrează importanța mecanismelor instituționale de reacție rapidă. Preluarea animalelor, transportul la clinică și asigurarea tratamentelor necesare sunt pași esențiali pentru limitarea suferinței și prevenirea unor deznodăminte fatale. Este o activitate care trebuie susținută constant, nu doar salutată punctual.

Critica abandonului trebuie să fie una aplicată: prevenția prin sterilizare, informarea corectă a proprietarilor și sancționarea fermă a celor care aleg „soluția” abandonului sunt măsuri concrete, nu opționale. Fără acestea, intervențiile vor rămâne reacții la urgențe, nu soluții de fond.