Situația de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă rămâne complicată, în condițiile în care Dunărea nu dă semne că își va reveni rapid. Prognoza hidrologică pentru următoarele trei luni arată debite mult sub valorile normale, iar problema apei necesare pentru funcționarea centralei rămâne una majoră.

Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării la intrarea în țară va rămâne sub mediile multianuale în lunile octombrie, noiembrie și decembrie.

Pentru luna octombrie, debitul maxim prognozat la Baziaș este de aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală pentru această perioadă este de circa 3.900 mc/s. Minimul estimat este de 1.200 mc/s.

Nici luna noiembrie nu aduce vești bune. Regimul hidrologic al râurilor va fi, în general, între 30% și 50% din mediile multianuale, cu valori mai mari doar în anumite bazine hidrografice.

În decembrie, situația ar urma să se îmbunătățească ușor pe unele cursuri de apă, însă pentru Dunăre și zona Dobrogei condițiile hidrologice rămân dificile.

Probleme pentru centrala nucleară
Seceta severă a afectat direct funcționarea centralei de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. CNCAN a precizat că oprirea reprezintă o măsură preventivă prevăzută de procedurile de securitate nucleară și că nu au existat consecințe radiologice asupra populației sau mediului.

În luna august, autoritățile au fost nevoite să pregătească inclusiv intervenții pentru direcționarea unei cantități mai mari de apă către priza de răcire a centralei. Printre soluțiile analizate s-au numărat dragarea unor canale, folosirea unor barje, realizarea unui dig și instalarea, dacă situația o impune, a unui baraj mobil și a unor pompe.

Problema este că o revenire rapidă a Dunării nu poate fi garantată doar de ploile din România. Pentru creșterea debitului este nevoie de apă și în bazinele din amonte, iar efectele precipitațiilor se propagă în timp.

La sfârșitul lunii septembrie, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, spunea că situația de la Cernavodă rămâne rezervată și că, în funcție de evoluția debitelor, repornirea reactoarelor ar putea fi posibilă abia spre mijlocul lunii octombrie.

Noile prognoze hidrologice arată însă că Dunărea va continua să aibă debite mult sub normal și în lunile următoare, ceea ce menține presiunea asupra autorităților și asupra sistemului energetic.

Criza hidrologică din această vară a dus Dunărea la valori extrem de scăzute. La Baziaș, debitul a coborât în iulie la aproximativ 1.750 mc/s, cel mai mic nivel din ultimii 30 de ani.

Pentru România, situația este cu atât mai importantă cu cât Cernavodă reprezintă una dintre principalele surse de producție de energie electrică ale țării, iar menținerea reactoarelor oprite pune presiune suplimentară pe sistemul energetic.