Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins ferm, luni seara, la România TV, informațiile potrivit cărora numele său ar fi luat în calcul pentru conducerea Serviciului Român de Informații. Acesta a catalogat drept „exclusă” orice asociere cu o eventuală negociere politică sau cu o propunere în acest sens.

Întrebat dacă poartă discuții cu președintele României, Nicușor Dan, privind schimburi între procurorii șefi și conducerile serviciilor de informații, Grindeanu a negat categoric existența unor astfel de negocieri. Liderul PSD a subliniat că numirile în funcțiile de procurori-șefi se fac prin concurs, procedură care a fost deja demarată la începutul lunii, și că, în aceste condiții, „nu e nimic de negociat”.

În ceea ce privește conducerea SRI, Sorin Grindeanu a explicat mecanismul legal de numire, precizând că propunerea aparține președintelui României, iar validarea se face prin vot în Parlament. El a admis însă că, pentru obținerea unei majorități parlamentare, sunt necesare discuții politice. Chiar și așa, Grindeanu a respins ferm ideea că ar fi vizat pentru această funcție: „Exclus, exclus. Sub nicio formă”.

Cu toate acestea, în spațiul politic persistă informații potrivit cărora numele lui Sorin Grindeanu ar fi apărut, la un moment dat, pe o listă scurtă de posibili candidați pentru șefia SRI. Surse politice vorbesc despre existența unui „sâmbure de adevăr” în aceste speculații, chiar dacă, oficial, liderul PSD neagă orice implicare sau interes personal.

Contextul mai larg al acestor discuții este marcat de o competiție intensă pentru controlul și influența asupra zonelor-cheie ale statului: justiția și serviciile de informații. Numirile care urmează în aceste structuri sunt considerate strategice, iar miza politică este una majoră, atât în interiorul coaliției de guvernare, cât și în relația dintre Palatul Cotroceni și Parlament.

Analiștii politici atrag atenția că lupta pentru aceste poziții este departe de a se fi încheiat și că nu sunt excluse surprizele în perioada următoare. În același timp, este cunoscut faptul că, de-a lungul timpului, asupra acestor „axe de putere” au planat suspiciuni privind influențe și presiuni externe, aspecte care amplifică tensiunile și sporesc interesul public.