România a început săptămâna cu un deficit masiv de energie, importurile ajungând luni dimineață la peste 1.300 MW. La ora 07:09, consumul național depășea cu mult producția internă, iar sistemul energetic era nevoit să se bazeze pe energia adusă din afara țării.

Datele disponibile la începutul zilei indicau un consum de aproximativ 5.229 MW, în timp ce producția internă era de numai circa 3.900 MW. Diferența, de aproximativ 1.348 MW, era acoperită prin importuri.

Structura producției arată cât de mult se bazează sistemul, în această perioadă, pe hidroenergie și pe centralele pe hidrocarburi. Hidrocentralele asigurau aproximativ 1.300 MW, iar centralele pe gaze și alte hidrocarburi circa 1.290 MW.

Cărbunele contribuia cu aproximativ 750 MW, în timp ce energia eoliană și fotovoltaică aveau contribuții reduse, de 161 MW, respectiv 149 MW.

O situație aparte este cea a energiei nucleare: producția era zero, după oprirea celor două unități de la Cernavodă, în contextul problemelor generate de debitul scăzut al Dunării și de asigurarea apei necesare pentru răcirea reactoarelor.

Grupul 4 Rovinari, repornit pentru a susține sistemul
În acest context, Complexul Energetic Oltenia urmează să repună în funcțiune grupul 4 de la Termocentrala Rovinari, aflat în rezervă.

Unitatea ar urma să aducă în sistem aproximativ 300 MW, ceea ce va reduce într-o anumită măsură necesarul de import.

Numai că cei 300 MW reprezintă o soluție punctuală și sunt insuficienți pentru a acoperi gaura uriașă dintre producția internă și consum.

La nivelul de consum înregistrat luni dimineață, chiar și după repornirea grupului de la Rovinari, România ar rămâne dependentă de importuri importante.

Cărbunele revine în scenă exact când România are nevoie de el
Situația din această dimineață pune din nou în evidență rolul centralelor pe cărbune în siguranța energetică a României.

În timp ce planurile de restructurare prevăd reducerea treptată a capacităților pe lignit și închiderea unor grupuri energetice, realitatea din sistem arată că fiecare megawatt disponibil contează atunci când producția nucleară este oprită, iar sursele regenerabile nu pot asigura necesarul.

Grupul 4 Rovinari este astfel chemat să producă într-un moment în care România importă peste 1.300 MW.

Problema este că 300 MW în plus nu rezolvă un deficit de peste 1.300 MW. România va continua, cel puțin în aceste condiții, să depindă masiv de energia cumpărată din exterior pentru a-și acoperi consumul.

Situația poate deveni și mai complicată dacă temperaturile ridicate vor menține consumul la valori mari, iar producția hidro, nucleară sau regenerabilă nu va putea crește suficient.

Datele de luni dimineață transmit un mesaj clar: România are capacități energetice pe care încă se bazează în momentele dificile, dar acestea sunt tot mai puține, iar marja de siguranță a sistemului devine din ce în ce mai mică.