Primul Forum al Rudarilor de Pretutindeni s-a desfășurat în perioada 14–16 iulie în stațiunea montană Rânca, marcând un moment istoric în eforturile de recunoaștere și integrare a rudarilor ca subgrup etnic românesc. La eveniment au participat reprezentanți ai comunităților rudărești și românofone din România, Serbia, Bulgaria și diaspora, alături de oficiali români și europeni, într-un demers comun de reafirmare a identității și drepturilor acestei comunități.

Printre invitați s-au numărat deputatul Vasile Nagy, membru al Comisiei comune parlamentare pentru controlul activității SRI, care a susținut lansarea unui pachet legislativ dedicat rudarilor; europarlamentarul Șerban Dimitrie Sturdza, care a anunțat organizarea unei Mese Rotunde la Bruxelles, și Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic și Social European, care a pledat pentru respectarea drepturilor lucrătorilor rudari în spațiul comunitar european.

Forumul s-a încheiat cu adoptarea Declarației de la Rânca, un document de referință care stabilește șase direcții strategice. Participanții au solicitat recunoașterea oficială a rudarilor ca parte a etniei române în toate statele unde există comunități românofone și includerea acestora în politicile publice naționale privind educația, sănătatea, cultura și asistența socială. S-a accentuat necesitatea asigurării accesului la educație în limba română, în special în comunitățile istorice din Bulgaria, prin organizarea de cursuri, furnizarea de manuale, pregătirea cadrelor didactice și susținerea slujbelor religioase în limba maternă.

Pe plan european, a fost anunțată intenția de a deschide un dialog oficial în Parlamentul European, prin organizarea unei dezbateri dedicate statutului și drepturilor rudarilor, în toamna anului 2025. Declarația adoptată prevede, de asemenea, inițierea unui demers legislativ național pentru recunoașterea și protejarea comunităților rudărești din România.

Un alt obiectiv important stabilit la Rânca este formarea unei rețele transfrontaliere de cooperare între comunitățile rudărești din România, Serbia, Bulgaria și diaspora, în parteneriat cu organizații ale societății civile și mass-media, pentru consolidarea reprezentării și sprijinului reciproc.

În cadrul dezbaterilor, a fost subliniat faptul că, deși rudarii au fost adesea confundați cu romii, această identificare este eronată. Rudarii nu vorbesc limba romani, nu se consideră parte a etniei rome, ci își revendică apartenența la identitatea românească, fiind un grup cu istorie, tradiții și nevoi specifice, care solicită recunoaștere și tratament echitabil.