Guvernul condus de Giorgia Meloni pregătește o măsură fiscală controversată, care ar putea determina investitorii bogați să evite Italia. Propunerea prevede o taxă de 26% asupra câștigurilor obținute din investiții financiare de persoanele care își mută rezidența fiscală în străinătate și dețin active de cel puțin 800.000 de euro. Controversa este cu atât mai mare cu cât impozitul ar putea fi aplicat inclusiv unor câștiguri care nu au fost încasate efectiv.

Taxă pe profitul nerealizat

Potrivit proiectului bugetar pentru 2027, măsura îi vizează pe cei care își mută rezidența fiscală în afara Italiei, după ce au avut rezidență fiscală în această țară cel puțin șase dintre ultimii zece ani.

Impozitul de 26% ar urma să fie calculat asupra creșterii valorii unor investiții precum acțiunile și obligațiunile, chiar dacă proprietarul nu le-a vândut. Cu alte cuvinte, statul ar putea solicita plata taxei pentru un profit existent doar pe hârtie.

Pentru obligațiunile de stat italiene este prevăzut un tratament fiscal diferențiat, având în vedere că acestea beneficiază de o cotă de impozitare de 12,5%.

Investitorii critică inițiativa

Propunerea a provocat nemulțumiri în mediul financiar, iar consultanții fiscali spun că investitorii solicită deja explicații și analizează posibilele consecințe.

Criticile au ajuns inclusiv în coaliția de guvernare. Stefania Craxi, reprezentantă a partidului Forza Italia, a cerut modificarea proiectului, susținând că trebuie impozitate doar câștigurile realizate în perioada în care persoana a avut rezidența fiscală în Italia.

Și fostul premier Matteo Renzi a criticat inițiativa, avertizând că Italia riscă să compromită ani de eforturi pentru atragerea capitalului străin.

La rândul său, Maurizio Leo, ministrul adjunct al Economiei, a declarat că executivul este deschis unor modificări ale proiectului.

Câștiguri mici pentru buget, riscuri mari pentru economie

Potrivit estimărilor prezentate de presa italiană, veniturile obținute de stat din această taxă ar putea fi de aproximativ 3,37 milioane de euro în 2027 și 6,74 milioane de euro anual în perioada următoare.

Sumele sunt reduse în raport cu bugetul Italiei, iar criticii se întreabă dacă merită riscul de a îndepărta investitorii și capitalul internațional.

Paradoxal, Italia a încercat în ultimii ani să atragă persoane foarte bogate prin facilități fiscale speciale. Acum, noua propunere riscă să transmită exact mesajul opus.

Italia nu este singura țară europeană care înăsprește regulile fiscale pentru persoanele înstărite. Norvegia și Marea Britanie au adoptat deja măsuri care au determinat numeroși contribuabili bogați să-și reevalueze rezidența fiscală.

Deocamdată, taxa italiană este doar o propunere inclusă în proiectul bugetului pentru 2027, iar forma sa finală urmează să fie stabilită în urma dezbaterilor parlamentare.

Miza depășește câteva milioane de euro încasate la buget: Italia trebuie să decidă dacă vrea să păstreze capitalul investitorilor sau să riște să-i împingă spre alte țări printr-o politică fiscală mai dură.