Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, pare incapabil să se desprindă de obsesia închiderii Complexului Energetic Oltenia (CEO), deși realitatea din teren și necesitățile României contrazic flagrant scenariul său de „tranziție forțată”. După cinci ani în fruntea ministerului, bilanțul lui Popescu este unul dureros: investiții ratate, confuzie strategică și o atitudine constant ostilă față de sectorul cărbunelui, adică exact acea rezervă care, în momentele de criză, a ținut țara în viață energetic.

Deputatul PSD Claudiu Manta reacționează dur la noile afirmații ale fostului ministru, care continuă să susțină că producția energetică pe bază de cărbune este sortită dispariției:

 „N-am ce să comentez ce spune domnul Virgil Popescu. Dânsul a răspuns la interpelările pe care noi le-am adresat, parlamentarii PSD, că nu se poate renegocia planul de restructurare și că termocentralele și carierele de la CEO trebuie închise. Iată că n-a fost așa și bine că n-a fost așa. În altă ordine de idei, Virgil Popescu nu mai are căderea, nici măcar morală, să vorbească despre acest subiect, la cât rău a făcut Complexului Energetic Oltenia”, a declarat Manta.

Deputatul a amintit că, în mandatul lui Popescu, Ministerul Energiei a susținut constant ideea că planul de restructurare al CEO nu poate fi renegociat, că Bruxelles-ul ar fi impus termene rigide și că „nu se mai poate face nimic”.

 „A mai afirmat fostul ministru, și chiar a ținut să sublinieze, că este ultima amânare, că nu va mai exista alta. Evident că așa s-a pus problema din partea Comisiei Europene. Acum, aceeași discuție a fost, și în 2020–2021, pentru că dumnealui a avut grijă să precizeze, și atunci, că ‘va fi ultima amânare’. Haideți să ajungem în acel moment. Este evident că trebuie să se schimbe ceva în această abordare, și suflul nou a fost adus de ministrul Ivan, căruia trebuie să-i mulțumim, și întregii echipe de la minister”, a mai spus Claudiu Manta.

Popescu, un „tehnocrat” al dezastrului

Fostul ministru Virgil Popescu, care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei mai bine de cinci ani, a fost în tot acest timp acuzat că a acționat mai degrabă ca un executor docil al Bruxelles-ului, nu ca un apărător al intereselor României. În loc să caute soluții pentru păstrarea locurilor de muncă și asigurarea securității energetice, Popescu a preferat să închidă carierele și termocentralele pe bandă rulantă, invocând directivele europene.

Astăzi, când alte state membre își prelungesc activitatea pe cărbune pentru a asigura stabilitatea rețelei energetice, România risca, sub semnătura lui Popescu, și nu numai, să rămână fără rezerve interne și fără alternativă viabilă.

„Vom închide, când nu mai avem rezervă, când avem ce să punem în loc, vom închide când vom avea asigurată securitatea energetică a acestei țări și o alternativă viabilă pentru oameni. Când toate aceste condiții vor fi îndeplinite, sigur că putem să discutăm și despre așa ceva. Dar, până atunci, nu”, a punctat Claudiu Manta, adăugând că tranziția energetică trebuie făcută cu cap, nu sub presiune și nu în detrimentul economiei naționale.

O răutate cu iz politic

Virgil Popescu pare deranjat de orice tentativă de a menține în viață Complexul Energetic Oltenia, indiferent de la ce partid vine. Surse politice afirmă că fostul ministru ar continua, chiar și din poziția de europarlamentar, să promoveze aceleași teze care au adus CEO în pragul colapsului. O atitudine care ridică semne de întrebare: ce îl motivează pe Virgil Popescu să lupte atât de aprig împotriva intereselor energetice ale propriei țări?

În loc să fie un partener de dialog pentru specialiștii din energie și administrația locală din Gorj, fostul ministru continuă să privească fenomenul ca pe o povară. Este o poziție care trădează fie neînțelegerea realității economice, fie interese obscure care nu au nimic de-a face cu securitatea energetică a României. La ce abordare are...cred că se pliază pe interese obscure!