Ultima oră

Cum este blocat din pix accesul gorjenilor la consultații decontate de stat

Plătim cu toții lună de lună 10% din salariul brut pentru contribuția la sănătate, dar accesul la servicii medicale decontate de stat stă în pixul unor funcționari care decid ei unde să mergem. Normal ar fi ca noi, pacienții, să mergem acolo unde avem încredere, fie că e spital de stat sau clinică privată.

Responsabilitatea pentru această situație cade direct în curtea Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Gorj, instituția care gestionează milioane de lei din contribuțiile oamenilor și care pare să împartă fondurile după o logică greu de explicat public.

În teorie, banii colectați prin CASS ar trebui să garanteze acces rapid și echitabil la consultații, investigații și tratamente. În practică, în Gorj, pacienții ajung să aștepte între 6 și 12 luni pentru o consultație gratuită la cardiologie, neurologie sau alte specialități extrem de căutate.

În tot acest timp, CJAS Gorj susține oficial că anumite domenii medicale sunt „acoperite suficient”, deși realitatea din spitale și cabinete arată exact contrariul.

Cel mai revoltător exemplu este cardiologia din Târgu Jiu. În documentele oficiale folosite pentru actuala sesiune de contractare, CJAS Gorj susține că municipiul nu se confruntă cu deficit de medici cardiologi. Consecința directă? Instituția refuză încheierea de noi contracte cu furnizori privați de cardiologie în oraș. Cu alte cuvinte, CJAS blochează accesul unor noi clinici sau cabinete la fondurile publice, deși listele de așteptare pentru consultații gratuite sunt sufocante.

Paradoxul este cu atât mai mare cu cât chiar sistemul public recunoaște lipsa medicilor. La Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu s-au aprobat inclusiv stimulente financiare pentru gărzile din Cardiologie și Neurologie, din cauza deficitului de specialiști.  Așadar, în spitale criza există, dar în documentele CJAS Gorj problema dispare miraculos atunci când trebuie împărțiți banii.

În schimb, instituția se declară dispusă să finanțeze cabinete de cardiologie în localități precum Bolboși, Padeș, Samarinești sau Slivilești. Ideea dezvoltării serviciilor medicale în zonele rurale este, în sine, legitimă. Problema este alta: există acolo cabinete de cardiologie? Există aparatură? Există medici dispuși să investească în asemenea localități, unde adresabilitatea este redusă și infrastructura medicală aproape inexistentă?

Practic, CJAS Gorj pare că mută teoretic fondurile spre zone unde nu există capacitate reală de furnizare a serviciilor medicale, în timp ce în Târgu Jiu – acolo unde există medici, pacienți și infrastructură – plafonul se termină imediat. Rezultatul este absurd: oamenii care contribuie la sistem sunt împinși spre consultații contra cost, deși au plătit deja pentru acces gratuit.

Mai grav este că metodologia de contractare publicată de instituție confirmă această abordare restrictivă: se încheie contracte noi doar în „zone deficitare”. Însă criteriile după care aceste zone sunt stabilite rămân netransparente și contestabile. În realitate, deficitul nu se măsoară doar în existența formală a unui cabinet pe hartă, ci și în timpul efectiv de acces la consultație. Dacă un pacient așteaptă jumătate de an pentru un consult decontat, atunci sistemul este evident subfinanțat și insuficient, indiferent ce spun tabelele CJAS.

Mai mult, chiar Casa Națională de Asigurări de Sănătate a solicitat caselor județene contractarea serviciilor „pe toate domeniile de asistență medicală”, fără a impune limitarea exclusivă la localitățile declarate deficitare.  Cu toate acestea, CJAS Gorj a ales varianta cea mai restrictivă, păstrând practic accesul la fonduri pentru aceiași furnizori deja contractați.

În tot acest timp, contribuabilii primesc aceeași replică: „nu mai sunt fonduri”. Dar fonduri există. Problema este cum sunt ele împărțite și cui folosesc aceste decizii administrative.

Sistemul medical din Gorj nu mai suferă doar din lipsă de medici sau infrastructură. Suferă și din cauza unor decizii birocratice care ignoră realitatea din teren și transformă accesul la sănătate într-un joc de culise. Iar cei care plătesc nota sunt, din nou, pacienții.

Vizualizări: 102

Alte articole din Ultima oră:

Citește și: