Aproape 18.000 de pensionari din Gorj trebuie să se descurce cu cel mult 1.500 de lei pe lună. Pentru acești oameni, banii abia ajung pentru strictul necesar, iar fiecare factură, rețetă de medicamente sau scumpire a alimentelor înseamnă o nouă grijă. În total, 43.858 de pensionari din județ au venituri lunare de cel mult 3.000 de lei, potrivit datelor Casei Județene de Pensii Gorj pentru luna octombrie.

În spatele acestor cifre sunt oameni care au muncit zeci de ani și care, la bătrânețe, sunt nevoiți să calculeze cu atenție fiecare leu. Pentru unii, cumpărăturile se rezumă la alimentele de bază, iar medicamentele și cheltuielile cu locuința lasă puțin loc pentru orice altceva.

Datele au fost prezentate de Vasiliana Mircea-Dafinescu, directoarea Casei Județene de Pensii Gorj.

„Potrivit evidențelor Casei Județene de Pensii Gorj, la nivelul lunii octombrie, un număr de 43.858 de pensionari au pensii de până la 3.000 de lei”, a declarat aceasta.

Din total, 17.996 de persoane încasează cel mult 1.500 de lei lunar.

Când trebuie să alegi între mâncare și medicamente
Pentru un pensionar care trăiește din 1.500 de lei pe lună, cheltuielile obișnuite pot deveni greu de acoperit. Facturile la energie și întreținere, alimentele, medicamentele și produsele de igienă consumă rapid o mare parte din venit.

Iar atunci când apar probleme de sănătate sau cheltuieli neprevăzute, bugetul lunar poate fi dat peste cap.

„17.996 de pensionari au pensii până la 1.500 de lei inclusiv, 9.658 au pensii cuprinse între 1.501 lei și 2.000 de lei inclusiv, iar 16.204 au între 2.001 lei și 3.000 de lei inclusiv”, a precizat Vasiliana Mircea-Dafinescu.

Pentru vârstnicii cu venituri mici, dificultățile nu se limitează la sezonul rece, când cresc cheltuielile pentru încălzirea locuinței. Și în restul anului, cumpărarea alimentelor și procurarea tratamentelor medicale pot pune probleme atunci când pensia este singura sursă de venit.

„Am muncit o viață și acum numărăm fiecare leu”
Pentru mulți vârstnici, pensionarea nu înseamnă perioada liniștită pe care și-ar fi dorit-o după zeci de ani de muncă. În loc să se bucure de timpul liber, unii sunt nevoiți să își organizeze întreaga viață în jurul unei pensii care abia acoperă cheltuielile esențiale.

„După ce plătim facturile și cumpărăm medicamentele, trebuie să vedem ce ne mai rămâne pentru mâncare. Nu ne permitem prea multe și orice scumpire se simte imediat”, este genul de mărturie care reflectă dificultățile cu care se confruntă pensionarii cu venituri reduse.

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă costul tratamentelor pentru persoanele în vârstă, care au adesea nevoie de medicamente administrate pe termen lung. Chiar și atunci când unele produse sunt compensate, pot exista cheltuieli suplimentare pentru tratamente, consultații sau deplasări la medic.

Notă editorială: Mărturiile de mai sus sunt formulate ca exemple ilustrative, nu ca declarații culese de la pensionari identificați. Pentru publicarea lor ca citate reale, este necesară intervievarea unor vârstnici din Gorj.

Aproape 44.000 de pensionari au venituri de cel mult 3.000 de lei
Distribuția pensiilor arată amploarea situației. Dintre cei 43.858 de pensionari cu venituri de până la 3.000 de lei, aproape 18.000 primesc cel mult 1.500 de lei, iar alți 9.658 au pensii cuprinse între 1.501 și 2.000 de lei.

Alte 16.204 persoane încasează lunar între 2.001 și 3.000 de lei.

Cifrele arată că o parte importantă a pensionarilor din Gorj trebuie să își acopere toate cheltuielile din venituri limitate. Pentru cei care locuiesc singuri sau nu beneficiază de sprijin din partea familiei, gestionarea bugetului poate fi și mai dificilă.

În spatele statisticilor sunt oameni care au muncit, au crescut copii și au contribuit ani la rând la sistemul de pensii. Pentru mulți dintre ei, dorința de a avea o bătrânețe liniștită se lovește de o realitate în care fiecare cumpărătură trebuie cântărită, iar unele nevoi ajung să fie amânate.

Datele Casei Județene de Pensii Gorj pentru luna octombrie readuc în atenție situația vârstnicilor cu venituri reduse și dificultatea de a face față cheltuielilor zilnice atunci când pensia este singura sursă de întreținere.