Schimbare majoră în materia integrității! Agenția Națională de Integritate anunță că a identificat 55 de persoane care, deși au fost vizate definitiv de constatări privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau averea nejustificată, continuă să ocupe funcții ori demnități publice. ANI a început procedurile pentru aplicarea efectivă a interdicțiilor.

Intrarea în vigoare a Legii nr. 180/2026 schimbă modul în care sunt aplicate consecințele incidentelor de integritate. Potrivit ANI, accentul nu mai este pus doar pe sancțiuni financiare, ci pe respectarea efectivă a interdicțiilor stabilite prin lege.

În urma verificărilor, instituția a identificat 55 de persoane aflate în această situație.

Lista cuprinde:

- 10 primari, dintre care un primar de municipiu, patru primari de orașe și cinci primari de comune;
- 17 consilieri locali și județeni;
- 9 viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale;
- 13 funcționari publici, funcționari publici cu statut special și persoane cu funcții de conducere;
- 6 persoane care dețin alte funcții.

Mandatele pot înceta de drept
Noua legislație prevede că, pentru persoanele în cazul cărora exista deja o constatare definitivă de incompatibilitate, conflict de interese sau avere nejustificată și pentru care nu s-a împlinit termenul de trei ani aferent interdicției, funcția, demnitatea publică sau mandatul încetează de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, în condițiile normelor tranzitorii.

Pe scurt, persoana aflată sub interdicție nu mai poate continua să exercite funcția sau mandatul vizat, iar autoritatea competentă trebuie să pună în aplicare prevederile legale.

ANI avertizează însă că nu se va limita la verificarea documentelor transmise de instituții.

ANI anunță verificări pe teren
Agenția spune că va intensifica verificările „on-site/on-the-spot”, în special în situațiile în care există neconcordanțe între informațiile disponibile.

Instituția va verifica dacă încetarea mandatului sau funcției s-a produs efectiv în termenul prevăzut de lege și dacă interdicția este respectată în realitate.

Cu alte cuvinte, nu va fi suficient ca o instituție să transmită formal că a luat anumite măsuri. ANI va urmări dacă acestea au fost aplicate în concret.

Amenzi de până la 50.000 de lei
Nerespectarea unei perioade de interdicție de până la trei ani constituie contravenție și poate fi sancționată cu amendă cuprinsă între 5.000 și 50.000 de lei.

De asemenea, persoanele care aveau obligația să constate încetarea funcției publice, dar nu fac acest lucru în condițiile legii, pot primi amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

Mai mult, consecințele pot merge dincolo de sancțiunea financiară.

Actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicție sunt lovite de nulitate absolută.

ANI transmite astfel un mesaj ferm: o interdicție stabilită definitiv nu trebuie să rămână doar într-un raport sau într-o evidență, ci trebuie să producă efecte concrete.

„Integritatea nu poate fi redusă la o sancțiune pecuniară cu impact limitat. O interdicție stabilită definitiv trebuie respectată și trebuie să producă efecte reale”, susține Agenția Națională de Integritate.

Noua reglementare reprezintă, potrivit ANI, o schimbare importantă după aproape două decenii de funcționare a instituției, prin consolidarea mecanismelor care permit ca interdicțiile să fie aplicate efectiv asupra mandatelor, funcțiilor și demnităților publice.